program electoral partidul restart romania

Program politic RESTART ROMÂNIA

De trei decenii, românilor li se cere să aleagă răul mai mic, să uite de propriile speranțe, de aspirații, să își uite trecutul cu care se pot mândri și viitorul pe care îl merită. De trei decenii, românilor li se spune că destinul lor e în mâna altora, că viitorul lor și al copiilor lor e decis de alții. De trei decenii, românilor li se spune că trebuie să aleagă între demnitate și prosperitate, între dreptate și liniște, între răul mai mic și răul mai mare.

E vremea schimbării. E vremea unui partid de oameni noi și curați, care le poate aduce românilor nu doar speranța, ci și convingerea că destinul lor înseamnă că pot alege și binele mai mare. E vremea ca românii să aibă la conducere oameni care cred în ei și în care ei pot crede. E vremea ca românii să încredințeze speranța lor în mâinile unor conducători care îi poate uni, nu care îi dezbină, a unora care îi ascultă, nu care cer să fie ascultați.

RE:START ROMÂNIA înseamnă o asumare profundă a literei și spiritului Constituției. Liderii aleși sunt cei care se ridică în mod onest și dedicat națiunii lor, capabili să-i unească și să-i motiveze pe români într-un proiect național de dezvoltare. Ne dorim să acea entitate politică ce aduce laolaltă instituțiile statului și le determină să lucreze, devotat, în interesul țării și al cetățenilor, care știe să folosească instrumentele existente și poate să creeze noi instrumente pentru a face ca aceste instituții să funcționeze eficient.

Ca partid, ne dorim un contact permanent cu cetățenii și o consultare reală și consistentă cu întreg mediul politic. Politica trebuie să unească și să motiveze, să ofere proiecte și soluții, să slujească intereselor și bunăstării României și românilor – orice altă viziune este de neacceptat.
Coordonatele partidului nostru vor duce toate spre un singur scop: reclădirea mândriei de a fi român. Noțiunile precum identitatea națională și patriotismul, desuete în ochii unora, sunt esențiale pentru o Românie puternică și mândră.

Copiii noștri trebuie să crească liberi și încrezători, cu încredere în propriile forțe, să știe cine sunt și de unde vin, pentru a putea face cele mai bune alegeri pentru viitorul lor.

RE:START ROMÂNIA propune stimularea antreprenorilor români, pentru a avea o adevărată clasă de mijloc, esențială într-o economie sănătoasă. Este limpede că nu am putea valorifica tot potențialul economic fără investiții străine, însă firmele românești trebuie ajutate și încurajate să crească în permanență.

Vom lucra, în termenii prevăzuți de Constituție, cu Guvernul pentru a oferi românilor un proiect național de dezvoltare a României, cuprinzător și pe măsura dorințelor și așteptărilor cetățenilor acestei țări. Vom construi, împreună, o nouă Românie.

Vom cere tuturor forțelor politice să identificăm împreună principalele priorități ale țării, domenii esențiale, care să nu fie transformate în subiecte de dispute politice. Interesele României sunt mai presus de orice alt interes, iar în aceste domenii vitale va trebui să existe consens.

Vă prezentăm, în continuare, Programul politic al Partidului RE:START ROMÂNIA

1. Educație

program electoral partidul restart romania

Dezvoltarea unei națiuni, progresul și prosperitatea acesteia nu sunt posibile fără un sistem modern și eficient de educație. Într-o economie globală extrem de dinamică, în care competitivitatea a atins cote fără precedent, calitatea resursei umane reprezintă un element esențial, pentru ca Educația să poată livra elevi și studenți performanți.

Inteligența, talentul și spiritul inovativ al românilor sunt daruri native care vor trebui mult mai bine puse în valoare de o educație riguroasă, adaptată zilei de azi. Investiția în educație este esențială pentru a asigura României competențele de care are nevoie în prezent și va avea nevoie în viitor.

Vom propune efectuarea unei analize a posibilității acordării subvențiilor universităților per student și pe baza unor criterii mai stricte legate de angajabilitatea studenților. De asemenea, vom solicita criterii care să permită angajarea mai ușoară a cadrelor didactice tinere, proaspeți absolvenți ai universităților.

Pentru cadrele didactice care activează în mediul rural, ne propunem să inițiem un program bazat pe stimulente fiscale și salariale concomitent cu un program de sprijin pentru construcția de locuințe familiale. Cu titlu de exemplu, pentru cadrele didactice care activează în mediul rural, vom propune ca acestea să beneficieze de un spor lunar de 60% din salariul de bază.

Ca element de noutate, vom propune ca în programa gimnazială și liceală să trecem de la învățământul bazat exclusiv pe asimilarea cunoștințelor la un învățământ care să vizeze și dezvoltarea abilităților și competențelor.
În toate școlile trebuie să existe psihologi cu norme realiste, iar unitățile de învățământ trebuie să poată fi evaluate și de către elevi și părinți.

Educația vocațională trebuie să capete o importanță sporită. Talentul, aptitudinile native trebuie potențate și bine puse în valoare în cadrul unui proiect educațional care să înlocuiască optimul cu excepționalul, cu ajutorul testelor vocaționale date de psihologii sau consilierii școlari.

Școlile de meserii trebuie și pot crea calificarea și competențele necesare, astfel încât viitorii lor absolvenți să devină competitivi pe piața muncii sau să își poată deschide propria mică afacere.

Învățământul dual este o soluție bună pentru moment, însă va trebui să reinventăm școlile de meserii.

Valorile și tradițiile românești, tot ceea ce înseamnă identitate națională vor fi transpuse în programe educaționale pentru școlari și preșcolari.

2. Sănătate

program electoral restart romania

În ciuda încercărilor masive de finanțare a sistemului de sănătate, România se află undeva la jumătatea mediei europene a ponderii din PIB alocate sănătății. Astfel, în România ponderea cheltuielilor în sănătate este de sub 5%, în timp ce media europeană este de 9,6%.

Pe acest fond ne propunem să contribuim pentru ca nivelul cheltuielilor cu sănătatea din PIB să ajungă la 9%. În același timp, ne vom asigura că vor fi constituite acele instrumente care să asigure o creștere a eficienței cheltuirii banilor, nu doar o creștere a cheltuielilor.

Vom solicita autorităților centrale și județene programe concrete de refacere a infrastructurii medicale, fie prin adaptarea infrastructurii medicale actuale la cerințele tehnologiei medicale actuale, concomitent cu specializarea medicilor și asistentelor, fie prin construcția unor spitale noi, finanțate prin programe care să beneficieze de credite de la organismele bancare internaționale sau de pe piața internă. Aceste credite vor trebui garantate de către stat.

Construcția de noi spitale, respectiv de noi clinici de specialitate vom propune să se realizeze inclusiv pe baza parteneriatului public-privat, fiind încurajată echiparea acestor spitale/clinici cu cele mai noi tehnologii existente în domeniu, statul asigurând acordarea unor facilități fiscale sau ajutoare de stat pentru funcționarea optimă a acestora.

Vom iniția un program național de telemedicină pentru comunitățile rurale, în special pentru cele izolate, concomitent cu creșterea capacității operaționale a asistenților medicali comunitari.

De asemenea, vom acorda o atenție sporită activității stomatologice. În acest domeniu ne propunem inițierea unui program stomatologic național prin care să putem asigura accesul tuturor cetățenilor României la servicii stomatologice, prin extinderea cadrului asigurărilor medicale sau pe baza unor vouchere acordate din fonduri publice sau de la finanțele locale. O altă latură importantă de acțiune va fi consilierea psihologică post partum a proaspetelor mămici care va fi decontată din asigurările medicale.

Prin parteneriate private cu mari lanțuri de spitale americane (John Hopkins, Mount Sinai), România ar putea deveni o destinație atractivă a turismului medical.

Sănătatea va reprezenta unul dintre punctele centrale ale programului „România inovativă”, în care ne propunem ca toate companiile care realizează cercetări medicale, de tehnologie medicală sau farmaceutică ori care integrează în industria medicală astfel de cercetări, să beneficieze de impozitarea profitului cu ZERO, cu condiția angajării a cel puțin 66% din forța de muncă de proveniență autohtonă. Pornind de la această premisă, ne dorim ca în următorii 10 ani, România să devină unul din liderii globali ai cercetării și inovării medicale, farmaceutice și al tehnologiilor de profil.

3. Economie

restart-romania-economie

Menținerea și chiar îmbunătățirea ritmului de creștere economică depinde de o sumă de factori mergând de la predictibilitatea fiscală și stabilitatea mediului financiar până la permanenta modernizare a infrastructurii naționale.

O creștere economică substanțială, pe termen mediu și lung, este greu de imaginat în absența unui volum crescut al investițiilor. Atragerea investițiilor străine și autohtone, generatoare de locuri de muncă, inovație și, în cele din urmă, bunăstare, trebuie să constituie prioritatea diplomației economice. În această privință este nevoie de o abordare nouă, mult mai dinamică, mult mai determinată.

Redefinirea diplomației economice este vitală pentru dezvoltarea țării. Fiecare ambasador sau atașat comercial trebuie să promoveze oportunitățile din România potențialilor investitori străini. Vom susține chiar stabilirea unor indicatori de performanță în acest sens, pentru a ne asigura de cele mai bune rezultate.

Vom iniția propunerea ca Președintele să fie însoțit în toate vizitele oficiale de către oameni de afaceri, aleși în mod transparent. Scopul este ca fiecare dintre aceste vizite să fie urmată de atragerea de noi investitori în țară. De asemenea, vom lupta pentru a reclădi relațiile economice din trecut cu țările de pe continentele asiatic și african.

În același timp, este obligatoriu ca România să ofere garanția unui sistem fiscal stabil și predictibil, a unui acces facil la resurse energetice și o bună interconectare a infrastructurii de transport.

4. Infrastructură

restart-romania-infrastrutura

Deficitul României în infrastructură este bine cunoscut. În acest moment, raportat la nivelul Uniunii Europene, suntem în urmă la toate capitolele.

Ne propunem ca, pe partea de infrastructură mare, să acționăm în mod concret pe două paliere:

1. Vom propune promulgarea Legii bugetului de stat de alocarea a minim 1,5% din PIB pentru realizarea infrastructurii mari. Infrastructura mare se referă în special la construcția de autostrăzi, respectiv modernizarea infrastructurii magistralelor feroviare mari sau dublarea unor căi ferate secundare.

2. Vom propune reglementări noi în materie de achiziții publice în domeniul infrastructurii mari. Aceasta va presupune ca legea 98/2016 privind achizițiile publice să fie adaptată astfel încât dosarele de achiziție pentru acest tip de lucrări să se realizeze în formă exclusiv electronică și să permită o scurtare semnificativă a termenelor de judecare a contestațiilor și implicit de încheiere a contractelor. Bineînțeles că pentru acest lucru va fi nevoie și de propuneri de modificare a codului civil, codului de procedură civilă, respectiv a legii contenciosului administrativ.

Vom solicita specialiștilor din domeniu o analiză din care să rezulte dacă o companie cu capital integral de stat, nou înființată, ar putea să reducă costurile per km de autostradă, respectiv să realizeze într-un termen mai scurt acest tip de lucrări. Dacă această soluție își va demonstra viabilitatea, o vom transpune și pentru infrastructura feroviară.

Vom propune elaborarea unui program pe termen lung de modernizare a infrastructurii și adoptarea acestui program printr-un memorandum semnat de către toate forțele politice, astfel încât implementarea acestuia să nu fie afectată de schimbările politice.

5. Energie

restart-romania-energie

Accesul la resursele energetice și materii prime reprezintă o dominantă a competiției economice globale actuale. Din această perspectivă, România trebuie să își asigure o mult mai bună valorificare a propriului său potențial. Principiul de acțiune va fi: resursele energetice trebuie să beneficieze, în primul rând, României!

România are probleme în ceea ce înseamnă valorificarea imensului potențial energetic. Consider ca exploatarea oricărei resurse energetice a României va trebui să conducă la aplicarea unei redevențe de 33% din prețul de valorificare cuvenită statului român.

Vom susține finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și pentru finalizarea tuturor lucrărilor hidroenergetice începute anterior și neterminate.

Vom încuraja investițiile în producția de energie din surse regenerabile, precum și pentru dezvoltarea autonomiei energetice a unor locuințe sau mici afaceri prin instalarea de panouri fotovoltaice sau microcentrale eoliene, precum și valorificarea biomasei.

În același timp, sistemul național de transport și distribuție a energiei electrice trebuie să primească acele investiții de care are nevoie.

Vom propune un program de stimulare a cercetării în domeniul energiei. Noile tehnologii de producție a energiei, din noi surse, precum și conversia sistemelor bazate pe combustibili fosili la sisteme bazate pe energie electrică trebuie să devină o prioritate. România poate și trebuie să recupereze decalajul tehnologic investind mai mult în cercetare.

6. România digitală. Economie, mediul antreprenorial

restart-romania-digitala

Avem resurse umane excepționale în domeniile digitale, iar infrastructura de comunicații digitale din România este printre primele din Europa. Avem, deci ingredientele principale pentru a iniția trecerea la economia digitală în România.

Vom iniția un program strategic de dezvoltare a economiei digitale în care toate companiile care realizează cercetări inovative în domeniul informaticii, comunicațiilor, roboticii, medicinei și farmaciei, industriei medicale, noilor tehnologii energetice, de transport și mediu să beneficieze de o cotă de ZERO impozit pe profit! Acest program va permite crearea de locuri de muncă foarte atractive și bine plătite, care să asigure dezvoltarea armonioasă a carierei tinerilor specialiști sau a profesioniștilor din țară ori a celor care doresc să se întoarcă din diaspora.

Vom susține continuarea programelor de stimulare a înființării și dezvoltării noilor companii prin programe de tip start-up ori prin accesul la credite bancare facile.

Vom propune și vom contribui elaborarea unei strategii de dezvoltare economică a României, una elaborată alături de specialiști ai Academiei Române, Băncii Naționale, Institutului Național de Statistică, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, reprezentanți guvernamentali și ai mediului academic.

Ne dorim ca în fiecare an să avem o creștere a nivelului investițiilor străine directe, în raport cu PIB, care în același timp să creeze noi locuri de muncă bine plătite și oportunități de carieră.

În materia fiscalității, vom acționa cu propuneri pe principiul: tăierile de taxe și impozite pot intra în vigoare după cel puțin 15 luni de la momentul anunțării lor! Tot astfel, vom propune ca salariul minim pe economie va fi anunțat cu cel puțin 15 luni înainte de intrarea lui în vigoare.

7. Agricultură. Mediul rural

restart-romania-agricultura

Potențialul agricol al României este imens și deloc fructificat. Conform unor estimări, aproximativ 1,5 milioane de hectare de teren arabil rămân nelucrate. Pentru rezolvarea acestei situații, vom propune un sistem care să sancționeze foarte dur proprietarii acestor terenuri cu scopul ca cei care nu pot să-și prelucreze propriul teren, să ia toate măsurile ca acesta să fie arendat sau dat în lucru unor operatori agricoli.

Vom susține continuarea programului „primul tractor” și vom lucra la inițierea programului „prima seră” pentru cei cu activități legumicole, încurajând și valorificarea biomasei pentru producerea energiei termice.

De asemenea, refacerea șeptelului românesc va trebui să devină o prioritate de acțiune politică în agricultură. În acest scop, va trebui să negociem cu UE pentru a obține un sprijin financiar mai consistent pentru politicile agricole, precum și o creștere a eficienței folosirii fondurilor pe care UE ni le poate aloca, pentru că potențial genetic există și specialiștii români sunt recunoscuți pe plan internațional.

Revitalizarea sectorului de cercetare agricolă și a tehnologiilor utilizate în agricultură va deveni o prioritate. Programele de cercetare vor fi finanțate atât din fonduri naționale publice sau granturi de cercetare private ori din fonduri financiare nerambursabile alocate de Uniunea Europeană.

Vom susține dezvoltarea prioritară a agriculturii ecologice, concomitent cu crearea unui sistem național de colectare și industrializare/desfacere a produselor ecologice, la nivel regional și apoi la nivel județean.

De asemenea, vom iniția consultări în vederea modificării cadrului legislativ actual referitor la înființarea întreprinderilor sociale, în sensul creării posibilității consiliilor locale din zonele de munte sau deal să înființeze astfel de întreprinderi, realizând astfel o valorificare la cote superioare a produselor și oportunităților locale – fructe de pădure, produse lactate sau tradiționale, resurse forestiere, capacitățile turistice etc.

Vom acționa la nivelul Consiliului European pentru creșterea permanentă a subvențiilor în agricultură, iar la nivel național vom milita pentru ca Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să facă toate diligențele pentru ca aceste subvenții să ajungă în cel mai scurt timp la agricultori.

Vom încuraja primarii să acceseze fondurile europene care ne sunt puse la dispoziție pentru modernizarea infrastructurii rurale – străzi, școli, canalizare, utilizând cel mai bun model de succes – comuna Ciugud din jud. Alba.

Ne dorim ca dezvoltarea infrastructurii digitale a satului românesc să asigure accesul la serviciile medicale (telemedicină), educaționale și culturale. Comerțul online va fi de asemenea favorizat de dezvoltarea infrastructurii digitale în satul românesc.

Microfermele și întreprinzătorii români vor fi sprijiniți prin promovarea produselor lor în cadrul unor târguri unde nu vor fi percepute taxe de participare.

8. Apărare și securitate națională

restart-romania-securitate-nationala

  • Menținerea unei capacități crescute a sistemului național de apărare reprezintă o prioritate. Vom susține cu tot ce vom putea acele măsuri care să asigure resursele necesare pentru ca forțele armate ale României să își poată îndeplini toate misiunile, să poată fi pe mai departe unul dintre membrii esențiali ai NATO.
  • Menținerea nivelului de minim 2% din PIB pentru apărare.
  • Derularea unui program susținut de achiziție a unor avioane de vânătoare multi-rol F35, precum și a unor sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație compatibile cu sistemele de apărare din statele NATO.
  • Vom susține continuarea programului de achiziție a celor 4 corvete și dotarea acestora cu cele mai noi și performante sisteme de luptă navală și de apărare anti – navă.
  • Creșterea capacității logistice și de transport a armatei române în scopul creșterii autonomiei realizării unor misiuni în teatrele de operațiuni, pentru reacții rapide pe teritoriul național sau pentru gestionarea unor situații de urgență pe teritoriul național sau în zonele din vecinătatea României.
  • Vom susține inițierea unei legi care să reglementeze off-setul și care să fie construită în ideea că un procent de minim 40% al contractelor de achiziție pentru tehnica de luptă să fie însoțite de contracte de producție, mentenanță sau cercetare-proiectare pentru subansamble piese sau produse, cu contractori români din industria de apărare.
9. Relația cu NATO

restart-romania-relatia-cu-nato

România este un membru foarte activ, cu un rol important în acțiunile și deciziile importante ale alianței, iar pe viitor este necesară consolidarea acestei poziții.

Ne dorim ca România să devină mult mai activă în procesul de atragere a unor investiții militare ale unor companii din statele NATO, în special pe palierul contractelor de offset, cu un accent deosebit pe inovație și noile tehnologii, fie sub forma unor joint venture-uri cu companii de profil din România, fie ca entități rezidente în România- subsidiare ale companiilor producătoare de armament.

Un alt obiectiv este legat de creșterea volumului și eficienței activității la Centrul de Excelență NATO în domeniul intelligence, de la Oradea.

În cadrul NATO, ne dorim o dinamizare a relațiilor bilaterale de cooperare politică și militară cu statele din Flancul Estic, Polonia, statele baltice și Bulgaria prin adoptarea unor poziții comune dublate de facilitarea intereselor strategice și de apărare ale acestora în raport cu interesele economice ale altor mari actori din NATO în relațiile bilaterale cu Rusia.

10. Ordine publică

restart-romania-ordine-publica

Siguranța cetățeanului și ordinea publică au ajuns, în ultimii ani, la cote din ce în ce mai scăzute. Respectul față de lege și oamenii legii a suferit, de asemenea, alterări semnificative. Motivele sunt multiple, iar disfuncționalitățile notabile din acest domeniu impun soluții rapide și ferme.

Vom susține lupta împotriva criminalității organizate, migrației ilegale, infracționalității cu violență, evaziunii fiscale și contrabandei, corupției și fraudei în achizițiile publice.

Disfuncționalități

  • Incapacitatea organelor statului de a aplica legea, chiar și atunci când aceasta este foarte clară (se poate acționa și intra într-un domiciliu, fără mandat, pentru a înlătura un pericol iminent pentru viața sau sănătatea unei persoane);
  • Lipsa coordonării și cooperării între autoritățile statului;
  • Incapacitatea realizării unei anchete rapide în cazuri extrem de grave, chiar dacă a fost mobilizat un număr impresionant de forțe de ordine și autorități judiciare;

Soluții

  • O reformă structurală a poliției de ordine publică și suplimentarea masivă a personalului care asigura siguranța cetățenilor în spațiile publice;
  • Extinderea competențelor de intervenție a jandarmeriei în cazurile de violență sesizate la 112;
  • Campanie de educare a tinerilor și femeilor, legată de modul de reacție în caz de răpire și agresiune fizică;
  • Instituirea unor parteneriate de tip public-privat în scopul creșterii gradului de siguranță a cetățeanului;
  • Crearea unor mecanisme legale eficiente de luptă împotriva spălării banilor proveniți din activități de crimă organizată.
  • Lupta împotriva traficului de droguri și de persoane vor fi priorități absolute ale mandatului meu, care vor fi transpuse, în mod obligatoriu, în strategii și planuri de acțiune concrete la nivelul structurilor specializate ale M.A.I. și DIICOT.
11. Securitate națională

restart-romania-aparare-securitate

România face obiectul unui număr crescut de amenințări interne și externe. Din acest motiv rolul structurilor de informații devine esențial. Ne dorim ca, prin activitatea lor, serviciile de informații să fie mai presus de orice suspiciune de implicare în orice activități politice.

Aceste structuri trebuie controlate democratic și avem nevoie de garanții că aceste mecanisme de control sunt eficiente și că există un echilibru între eficacitatea structurilor de informații și modul în care sunt finanțate.

În sens larg, al raportului dintre libertăți și securitate, ambele valori fundamentale ale societății, trebuie perfecționat constant controlul democratic, pentru a nu exista divergențe și pentru a ne asigura că mecanismele de bune-practici funcționează de ambele părți.

Vom solicita Parlamentului să finalizeze procedurile de legiferare a activității de informații, contrainformații și securitate, precum și a statutului ofițerului de informații.

Vom cere Guvernului și conducerii structurilor de informații să inițieze un program coerent și articulat de achiziții a produselor și tehnologiilor specifice de ultimă generație, pentru a le oferi acestora un sprijin eficient în derularea propriilor activități.

Vom propune serviciilor să deruleze activități comune cu parchetul, doar pentru infracțiunile care afectează securitatea națională a României ori pentru infracțiuni ale căror prejudicii pot afecta siguranța națională. Acest lucru exclude încheierea oricăror forme de protocoale, înțelegeri sau memorandum-uri și nu vor putea fi derulate decât cu Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție a României, și nu cu secțiile specializate ale acestora – DNA și DIICOT.

Vom iniția și propune posibilitatea înființării unei structuri de informații în subordinea M.A.I. sau I.G.P.R., care să ofere un sprijin informativ concret activităților derulate pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru asigurarea ordinii publice (evaluând posibilitatea de a fi sau nu sub aceeași comandă cu Direcția Generală de Protecție Internă).

12. Justiție

restart-romania-justitie

Există, la nivelul societății, o intensă conversație despre justiție și problemele justiției. Încrederea în justiție este departe de parametri optimi, justiția televizată, scandalurile de corupție în care sunt implicați unii magistrați, politizarea actului de justiție au afectat, nedrept, prestigiul magistratului și al sistemului românesc de justiție.

Spațiile uneori inadecvate și supra-aglomerarea instanțelor afectează solemnitatea ședințelor de judecată.

Una dintre problemele cel mai des întâlnite în activitatea curentă a instanțelor este supra-aglomerarea acestora și durata mare a proceselor. Pe acest palier, propunem ca până în anul 2024 numărul judecătorilor să crească cu 30% – la nivel de judecătorie și tribunal. Vom propune Ministerului Justiției analizarea posibilității înființării de noi judecătorii.

Tot în acest context, vom analiza impactul cost-beneficii al soluționării litigiilor civile, comerciale și de muncă prin mijloace alternative – arbitrajul, medierea și concilierea.

Numirile magistraților trebuie să fie transparente și bazate exclusiv pe criterii de competență și integritate. Vom propune ca, pe viitor, Procurorul General al României să fie ales prin vot direct, de către cetățeni, în cadrul unui proces deschis, transparent și, astfel, lipsit de orice ingerință politică.

13. Administrație publică

restart-romania-administratie-publica

Administrația publică reprezintă un nivel-cheie al statului român, acela cu care cetățeanul are cel mai frecvent contact, acel nivel care poate influența decisiv viața comunităților și bunăstarea lor.

În prezent, administrația publică este sufocată de proceduri și documente. Consider că se impune o simplificare a activității instituțiilor publice, prin eliminarea documentelor fizice, acolo unde există această posibilitate, și implementarea unor proceduri în format electronic/online, cu scopul de a eficientiza activitatea funcționarilor publici, dar și de a simplifica viața cetățenilor.

O altă problemă cu care se confruntă administrația publică este reprezentată de modificarea frecventă a legislației în domeniu. Suntem de părere că lipsa stabilității afectează negativ activitatea instituțiilor și eficiența acestora, cu consecințe negative ce se reflectă în mod direct în calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

De asemenea, credem că, pentru a stabili în mod clar sarcinile și responsabilitățile fiecărei entități publice, legislația trebuie adaptată situației reale din societatea noastră, trebuie eliminate neclaritățile și contradicțiile, astfel încât activitatea instituțiilor publice să fie cât mai performantă.

Totodată, considerăm că o măsură binevenită spre a spori gradul de eficiență al entităților publice ar putea fi acordarea unor avantaje fiscale unor persoane sau companii care sprijină activitatea unor instituții publice din diferite domenii, cum ar fi educația, sănătatea, mediul sau asistența socială.

Primarul și președintele Consiliului Județean trebuie să își regăsească rolul de lideri ai comunității, capabili să fructifice oportunitățile locale, să atragă investiții semnificative, să conceapă și să implementeze acele proiecte care pot face viața cetățenilor mai bună.

Trebuie regândit sistemul de finanțare al micilor unități administrativ-teritoriale, astfel încât acestea să își poată asigura autonomia și o funcționare eficientă, în special a celor cu mai puțin de două mii de locuitori.

Este necesară o mai bună organizare a procesului privind acordarea fondurilor din buget prin stabilirea unor plafoane care să aibă drept criterii dimensiunea și tipul unității teritoriale, dar și performanța în organizarea și dezvoltarea unității.

O problemă des întâlnită, de fiecare dintre noi, este lipsa de specializare a funcționarilor publici. Cred că profesionalismul funcționarilor publici reprezintă pilonul principal al unei administrații publice funcționale. Un prim pas în soluționarea acestei probleme îl reprezintă o evaluare temeinică a activității funcționarilor publici, în scopul de a identifica necesitățile de instruire și perfecționare, acolo unde este posibil. De asemenea, cred că promovarea bazată pe competențe și rezultate este un important factor care stimulează performanța.

Totodată, ne propunem să eliminăm factorul politic din procesul de selecție, încadrare și promovare a resursei umane din administrație.

Considerăm imperios necesară o reformă a administrației, printr-o evaluare riguroasă a personalului din administrația publică, atât la încadrarea acestuia, cât și pe parcursul activității profesionale.

14. Demografie

restart-romania-demografie

România cunoaște un sever declin al natalității, nemaiîntâlnit în istorie. Cauzele acestuia sunt multiple, însă, în mod evident, nici statul nu a încurajat, în mod determinant natalitatea. Migrația masivă către un loc de muncă mai bine plătit în alte state europene este unul dintre factori, care poate fi combătut prin măsuri economice. În același timp, sunt necesare o serie de măsuri care să stimuleze natalitatea, care să ofere tinerelor familii încrederea necesară, stimulente care nu ar reprezenta o povară bugetară excesivă:

  • Spre exemplu, trebuie evaluată posibilitatea acordării unui stimulent financiar pentru fiecare nou născut în valoare de 1500 de euro neimpozabili; a unui stimulent financiar lunar în valoare de 150 de euro pentru familiile cu 3 copii și de 200-300 de euro pentru familiile cu 4 sau mai mulți copii.
  • Scăderea vârstei de pensionare standard cu 7 ani pentru părinții care au crescut și educat 4 sau mai mulți copii.
  • Instituirea unui suport financiar sub forma unui voucher în valoare de 100 de euro pentru fiecare copil la începerea noului an școlar. Voucherul va putea fi acordat atât școlarilor cât și preșcolarilor.
  • Crearea de noi grădinițe, finanțate sau subvenționate de către stat, precum și încurajarea inițiativei private în acest domeniu.
15. Cultură. Sport

restart-romania-cultura-sport

O națiune este definită prin limba sa, prin cultura pe care o creează. Românii au dat lumii o cultură remarcabilă, un patrimoniu artistic uluitor, fără pereche. Nu se poate concepe un model de civilizație fără o cultură proprie semnificativă. Iar civilizația românească este una care nu doar a supraviețuit, ci a evoluat, constituindu-și propria identitate în cadrul marii civilizații europene.

România este o țară cu o puternică vocație culturală și sportivă. În ciuda unor succese notabile, nu putem afirma că aceste două sfere de activitate au avut parte de sprijinul pe care l-ar merita. Lipsa investițiilor și insuficienta motivare au descurajat tinerii care ar fi putut face performanță în sport, care ar fi putut alege o profesie legată de cultură.

Potențialul personalităților culturale și sportive, care reprezintă România la nivel internațional, trebuie cultivat și valorificat, fiind în același timp o modalitate excelentă pentru România de a-și promova brandul de țară.
Atât în cultură, cât și în sport, realizările ultimilor ani sunt legate, mai degrabă, de implicarea investitorilor privați decât de o strategie coerentă, de o participare consistentă a statului.

Activitatea Institutului Cultural Român trebuie sa fie substanțial îmbunătățită, în sensul generării unor proiecte de anvergură, care să stimuleze interesul românilor pentru cultura autentică, nu pentru divertismentul facil. În prezent, teatrele și cinematografele au dispărut din multe comunități. Editurile se luptă pentru supraviețuire și multe orașe ale României nu au nici măcar o librărie decentă.

Pe acest fond, vom propune o strategie națională de dezvoltare a culturii pornind de la o finanțare mai mare atât de la bugetul de stat cât și de la bugetele locale sau sponsorizări din partea unor companii atât pentru activitățile de profesioniști cât și pentru cele de amatori. Legislația ar trebui gândită în așa fel încât să stimuleze și sponsorii, pentru a-i angrena în această activitate.

Vom solicita Ministerului Educației să introducă obligativitatea unor cercuri vocaționale – teatru, pictură, sculptură, creație literară etc la școlile și liceele din subordine. Tot în acest mod ne dorim să realizăm și o dinamizare a activității sportive de masă a tineretului. Administrația locală va fi încurajată să investească mai mult în proiectele culturale perene.

Finanțarea cluburilor sportive, profesioniste sau de amatori va face obiectul unei noi legi în care să fie consultați toți cei implicați, pentru ca acest instrument legislativ să fie eficient în raport cu scopul propus.

Diplomația culturală și sportivă se poate vădi, de multe ori, mult mai eficientă decât cea politică. De aceea ne propunem ca, pe viitor, eforturile diplomatice ale României să fie mai bine susținute de participarea unor nume importante ale culturii și sportului românesc.

Fiecare reprezentanță diplomatică a României ar trebui să aibă un atașat sportiv și cultural, funcții ocupate de personalități marcante în domeniu. Vom cere Ministerului Culturii elaborarea unei strategii pe termen lung de conservare și punere în valoare a Patrimoniului Național.

16. Minoritățile și egalitatea de șanse

restart-romania-minoritati-sanse

România are cea mai avansată politică pentru protecția minorităților naționale din Europa. Vom continua aceste bune practici și vom întări aparatul de lucru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Vom acționa prioritar pentru respectarea tuturor drepturilor cetățenești și încetarea oricăror forme de discriminare pe criterii etnice, lingvistice sau religioase îndreptate atât împotriva cetățenilor unor minorități naționale, cat si a etnicilor români din zonele în care majoritatea aparține altor naționalități.

Vom milita pentru acordarea de șanse egale pentru persoanele cu dizabilități. Companiile vor fi stimulate să angajeze persoane cu dizabilități, iar la nivel național vom iniția un proiect amplu pentru copiii noștri, pentru ca aceștia să îi privească în societate fără niciun fel de prejudecăți.

17. Protecția animalelor

restart-romania-protectia-animalelor

Vom milita pentru mărirea sancțiunilor și pedepselor pentru cei ce maltratează animale, concomitent cu înființarea unei structuri dedicate, pentru poliția animalelor.

Nu considerăm eutanasierea animalelor fără stăpân drept o soluție optimă; vom lupta pentru o lege care să prevadă sterilizarea obligatorie, în paralel cu o mai bună aplicare a legilor existente.

18. Wake up

restart-romania-femei-sanse-politica

În România de astăzi, din păcate, femeile României încă nu își găsesc locul pe care îl merită. Egalitatea de șanse rămâne doar un generos enunț teoretic pentru multe românce.

În urma ultimelor alegeri locale (din 2016), doar 4,6% DIN TOTALUL PRIMARILOR DIN ROMÂNIA SUNT FEMEI, iar în urma alegerilor parlamentare, sub 20% DINTRE SENATORII ȘI DEPUTATII VALIDAȚI SUNT FEMEI! Raportat la proporția doamnelor și domnișoarelor în cadrul întregii populații, un asemenea nivel de „SUBREPREZENTARE” este inadmisibil!

NIVELUL MEDIU AL SALARIILOR ȘI PENSIILOR PRIMITE DE FEMEI ESTE CU PÂNĂ LA 10% MAI MIC raportat la cel al bărbaților. La nivel mondial, SUB 20% DIN FUNCȚIILE DE TOP MANAGEMENT SUNT OCUPATE DE FEMEI. În cazul României, decalajul este încă și mai acut.

Cu precădere în mediul rural și în orașele medii și mici din Romania, persistă încă prejudecata că doamnele și domnișoarele sunt CETĂȚENI DE MÂNA A DOUA, condamnate la obediență. Femeile României ne dăruiesc, zi de zi, motive de mândrie, prin contribuția pe care o aduc la cultura națională, prin performanțele lor sportive, prin munca și abnegația lor. Școala românească ar fi de neconceput fără truda femeilor. Medicina românească asemenea. Cu toate acestea, încă nu se bucură de respectul și prețuirea pe care le merită.

Depășirea unei mentalități primitive poate oferi României șansa de a profita de formidabilul potențial pe care îl reprezintă femeile sale. Ne propunem inițierea unei ample dezbateri pe acest subiect, care să reprezinte punctul de pornire pentru un set de politici publice care să creeze acel cadru în care egalitatea de șanse să fie ceva mai mult decât o declarație de principiu, iar potențialul extraordinar al femeilor României să poată fi descătușat.

19. Diaspora

restart-romania-diaspora

Diaspora românească, extrem de numeroasă și de complexă, este alcătuită din comunitățile românești istorice aflate în statele vecine, precum și cele constituite din imigrația românească, istorică sau recentă.

În privința comunităților istorice din vecinătate (Bucovina de Nord, Voivodina etc.) vom continua sprijinirea eforturilor de păstrare a identității etnice și culturale ale acestora, precum și dezvoltarea unor legături mai strânse cu țara. Vom studia posibilitatea acordării cetățeniei române pentru acei români, provenind din astfel de comunități, care își manifestă acest interes, în măsura în care tratatele la care România este parte vor face posibil acest lucru.

Plecarea românilor către locuri de muncă mai bine plătite, în alte state, a devenit un fenomen de proporții. Există state europene în care românii au constituit comunități importante, respectate și apreciate de către localnici. În același timp, acest fenomen a născut mutații demografice semnificative, dar și probleme apăsătoare pentru familiile rămase în țară.

Una dintre problemele cele mai mari ale familiilor rămase în țară o constituie lipsa sprijinului pentru copii, soți/soții, părinții. Ne propunem ca împreună cu Guvernul să inițiem un program național de sprijin al membrilor de familie ai cetățenilor români plecați în diaspora. Aceștia nu trebuie lipsiți de asistența și consilierea de care au nevoie, fie că e vorba despre probleme legate de sănătate, educație sau probleme de ordin economic.

Resursele necesare pentru realizarea acestui program vor fi constituite din surse publice, dar și din parteneriate public-private, precum și prin stimularea activităților de voluntariat.

Alte direcții de acțiune pentru românii din diaspora vor fi:

  • Inițierea unui pachet legislativ pentru asistență socială/pensii pentru cei plecați/rudele râmase în țară (contribuții la nivelul salariului minim pe economie);
  • O mai mare implicare a celor din diaspora în influențarea deciziei politice, legislative și economice din țară – forumuri online, consultări cu reprezentanții românilor din străinătate;
  • Inițierea unor programe, cu ajutorul conaționalilor reprezentativi sau asociațiilor românești din țările în care aceștia activează, care să vizeze prezentarea multiplelor oportunități ale României pentru investiții sau acțiuni comune;
  • Încurajarea investițiilor de capital sau investițiilor directe ale românilor din diaspora în țară;
20. Mediu

restart-romania-mediu

Vom încuraja reîmpădurirea rapidă a României, astfel încât până în 2024 să revenim la cota suprafeței împădurite din 1989. Ne vom baza foarte mult pe parteneriatul public-privat și pe acțiunile de voluntariat, încurajând toate entitățile publice, companiile ale căror activități generează poluare, respectiv organizațiile neguvernamentale, unitățile școlare și universitățile, să se implice activ în acest proiect.

De asemenea, în materia poluării apelor ne propunem o dinamizare a activităților de prevenție și control, axate în special pe prevenirea poluărilor accidentale și prin implementarea de către agenții economici români a celor mai noi metode și tehnologii de reducere a poluării.

Vom solicita Guvernului să modifice prevederile programului Rabla, astfel încât să nu mai poată fi achiziționate decât autoturisme care au norma de poluare Euro 6, hibride sau exclusiv electrice.

Vom cere Guvernului elaborarea unui program de înființare a unei infrastructuri naționale de recuperare și reciclare a deșeurilor, precum și a unui program pe termen lung de conversie a sistemelor bazate pe combustibil fosili în sisteme bazate pe energie curată. De asemenea, vom solicita elaborarea unei strategii referitoare la tranziția la infrastructura de transport adaptată pentru vehiculele electrice.

21. Politica externă

restart-romania-politica-externa

În prezent, România are doar o influență periferică în Uniunea Europeană. La nivelul regiunii noastre, alte țări își promovează interesele și influența. Parteneriatele strategice sunt insuficient valorificate, iar fotografiile alături de diverși lideri ai lumii contează mai mult decât proiectele concrete. Politica noastră privind Republica Moldova și celelalte țări în care trăiesc comunități românești istorice se rezumă numai la un exercițiu de imagine și nu avem proiecte pe termen lung care sa întărească influența României în spațiul istoric românesc.

Diplomația noastră economică este, din păcate, aproape inexistentă – anul trecut – 2019, două mari investiții ale unor mari constructori germani de automobile au ales țări din vecinătatea României. Marile regiuni – motoare ale creșterii economice mondiale, precum Asia-Pacific, lipsesc de pe agenda politicii noastre externe.

Politica externă a României a devenit un simplu exercițiu de imagine, folosit în luptele politice interne. Am arătat lumii imaginea unei țări care vorbește pe mai multe voci, iar eșecurile nu au întârziat să apară: înfrângerea umilitoare la ONU în fața Estoniei pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate și eșecul candidaturii noastre pentru a găzdui la București sediul Agenției Europene a Medicamentului sunt cele mai recente exemple.

Vocea României nu mai contează în lume, iar acest lucru afectează încrederea cetățenilor români în propria țară. Iată de ce ne propunem să demarăm o reformă profundă a acesteia.

Vom colabora cu toate instituțiile angrenate în politica externă pentru ca România să vorbească în exterior pe o singură voce. Politica externă nu are ce căuta în disputele politice interne. Politica externă nu este o permanentă cursă între Președinte și Guvern pentru cine face o fotografie mai reușită pe care să o livrăm electoratului. Politica externă înseamnă interesele României, iar aici, indiferent de culoarea politică și confruntarea electorală, suntem cu toții români.

Vom iniția dialoguri cu Guvernul și comunitatea de afaceri pentru a promova interesele economice românești și a identifica noi oportunități de cooperare. România trebuie să organizeze anual un forum economic regional al Europei de Sud-Est care să reprezinte principala incintă de dialog al comunităților de afaceri din regiune și care să afirme România ca centru economic de greutate al acestei regiuni.

Vom promova o politică externă bazată în primul rând pe dezvoltarea parteneriatelor strategice cu Statele Unite ale Americii, Franța, Germania și Marea Britanie. Dialogul politic de substanță va trebui dublat de o cooperare economică pe măsură.

Este inacceptabil ca Statele Unite ale Americii să ocupe locul 14 în rândul investitorilor din România! România trebuie să traducă în plan economic excelentele relații cu SUA, Franța, Germania și Marea Britanie prin atragerea unor investiții cu înaltă valoare adăugată care să pună în valoare potențialul creativ al tinerilor români.

De asemenea, România va trebui să fie parte activă a marilor programe europene de cooperare industrială (ex. Alianța Bateriilor, programul de investiții în tranziția energetică anunțat de noua președintă a Comisiei Europene, Ursula van der Leyen), deoarece numai acestea ne vor permite o relansare a marilor investiții și o relansare a cercetării românești în domeniul tehnologiilor de vârf.

Vom promova dezvoltarea legăturilor transatlantice. Politica noastră externă va susține dezvoltarea pilonului european al apărării numai în cadrul NATO. Vom susține candidaturile românești pentru posturi de decizie în organizațiile internaționale.

Vom promova strângerea legăturilor cu Republica Moldova și le vom încerca să le scoatem din logica electorală. Statul român trebuie să conecteze cu infrastructuri Republica Moldova, iar companiile românești trebuie să treacă Prutul. România va trebui să redevină în Uniunea Europeană națiunea-lider pe dosarul Republicii Moldova.

România trebuie să fie o prezență mai activă pentru comunitățile românești din Ucraina. Calea ferată Cernăuți-Suceava trebuie modernizată; de asemenea, punctele de trecere a frontierei spre Transcarpatia trebuie să reprezinte adevărate vitrine ale cooperării transfrontaliere. Consulatele României din Ucraina trebuie întărite cu personal și dotate cu mijloace financiare corespunzătoare.

Vom acorda o atenție cu totul specială și comunităților românești din Balcani, din Serbia, din Albania, din Grecia și din Macedonia de Nord. România trebuie să consolideze programul de burse de studii în școlile și universitățile românești, să relanseze programele media în limba română, să întărească rețeaua diplomatică din aceste țări prin deschiderea unor institute culturale.

Vom iniția un program de diversificare a cooperării politice, economice și culturale a României în care vom acorda o atenție cu totul specială Japoniei, dar și altor țări din regiunea indo-pacifică (Coreea de Sud, Singapore, India). România nu mai poate ignora ponderea acestor regiuni în ansamblul economiei mondiale!

Îndeplinirea acestor obiective necesită întărirea Ministerului de Externe și a altor instituții din dispozitivul politicii externe, precum corpul atașaților economici și Institutul Cultural Român, prin bugetele alocate, dar și printr-o politică de personal care să se bazeze pe meritocrație. Numai astfel România își poate regăsi ambiția de a juca un rol în lume. Numai astfel România poate deveni un actor respectat al scenei internaționale. Numai astfel politica externă poate deveni un element care să dea încredere românilor în propria lor țară.