Cap. I - Dispoziții generale

Art. 1

Partidul Re:Start România este persoană juridică de drept public şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele Constituţiei, ale legislaţiei aplicabile partidelor politice şi ale prevederilor prezentului Statut şi ale Regulamentelor adoptate pentru aplicarea acestuia.

Art. 2

1. Denumirea integrală a partidului este Partidul Re:Start România, iar denumirea prescurtată este PRR. 2. Semnul permanent al PRR este descris în Anexa nr. 1 3. Semnul electoral al PRR este descris în Anexa nr. 1 4. Culorile partidului sunt auriu, albastru şi roşu. 5. Reprezentarea grafică color şi alb-negru a semnului permanent şi a semnului electoral este parte integrantă a prezentului Statut. (Anexa nr. 1) 6. Consiliul Naţional poate modifica sau stabili, după caz, între Congrese, semnul permanent şi semnul electoral, în condiţiile legii. 7. Consiliul Naţional poate modifica, între Congrese, culorile şi drapelul partidului. 8. Celelalte specificaţii tehnice sunt descrise în manualul de identitate vizuală care este aprobat de Consiliul Naţional. 9. Modificările aduse semnului permanent vor intra în vigoare conform prevederilor Legii partidelor politice, nr. 14/2003 republicată. 10. Sloganul Partidului este “Restart România!”

Art. 3

1. Sediul Central al Partidului Re:Start România este în Bucureşti, Strada Gheorghe Ioescu Siseşti, nr. 33 , camera 3, Sector 1 , Bucureşti. 2. Adresa Sediului Central poate fi schimbată numai prin hotărârea Biroului Executiv.

Art. 4

1. Prezentul Statut al Partidului Re:Start România conţine principii şi norme obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii partidului. Statutul este adoptat şi poate fi modificat, cu excepţiile menţionate în prezentul Statut, doar de către Congresul Ordinar sau Extraordinar al partidului. 2. Regulamentul de aplicare al Statutului conţine proceduri care se adoptă şi se modifică numai de către Biroul Executiv.

Cap. II - Obiectivele Partidului RE:START ROMÂNIA

 

Art. 5 1. Partidul Re:Start România este o formaţiune politică fundamentată pe principiile democraţiei şi ale solidarităţii sociale, punând în prim-plan dezvoltarea economică prin stimularea mediului de afaceri, implicarea socială şi creşterea conştiinţei civice şi, nu în ultimul rând, reformarea sistemelor de educaţie şi sănătate, astfel încât acestea să fie eficiente, moderne şi accesibile tuturor cetăţenilor. 2. PRR urmăreşte implementarea unui sistem instituţional organizat în jurul drepturilor individuale, precum şi dezvoltarea unei comunităţi politice naţionale profesioniste, morale şi responsabile, şi, mai presus de toate, subordonate intereselor cetăţenilor şi bunăstării societăţii româneşti. 3. Valorile inalienabile ale PRR sunt: profesionalismul, morala şi responsabilitatea. Dorim să punem bazele unui nou mod de a face politică, să construim o nouă clasă politică, formată din indivizi care au dovedit înalte standard morale şi profesionale, şi care îşi asumă întreaga răspundere în faţa cetăţenilor care îi susţin. 4. PRR contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, prin promovarea pluralismului politic. PRR contribuie la consolidarea sistemului democratic şi a securităţii naţionale, la apărarea drepturilor omului şi ale familiei, la garantarea independenţei justiţiei, la protecţia, consolidarea şi dezvotarea mediului de afaceri, la stimularea implicării civice, cât şi la asigurarea accesului liber şi egal la educaţie şi sănătate, promovând valorile şi interesele naţionale. 5. Partidul Re:Start România urmăreşte exclusiv obiective politice.

Art. 6 1. În conformitate cu Programul său politic, PRR îşi propune construirea unui cadru instituţional care să permit fiecărui cetăţean să se bucure decea mai mare libertate posibilă încontext democratic şi sub domnia necondiţionată a legii, conform valorilor democraţiei şi ale capitalismului, cu următoarele obiective politice prioritare: 1. garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor; 2. aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic şi al asigurării coeziunii sociale şi a creşterii economice; 3. crearea unui cadru economic care să asigure o mai bună redistribuire a avuţiei create în economie, reducând astfel ponderea privilegiilor şi a accesului inegal şi neechitabil la bunăstare; 4. promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat, precum şi a libertăţii depline a presei 5. respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii României; 6. respectarea şi prezervarea patrimoniului cultural românesc şi crearea unui mediu propice pentru încurajarea tuturor manifestărilor artistice şi culturale; 7. garantarea proprietăţii private; 8. stimularea liberei iniţiative şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial şi competitiv; 9. stimularea dezvoltării şi a inovaţiei, sprijinirea cercetării ştiinţifice şi tehnologice; 10. apărarea şi întărirea administraţiei locale prin descentralizare şi reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie şi pe respectarea principiului subsidiarităţii; 11. stimularea dezvoltării rurale şi asigurarea de oportunităţi egale pentru cetăţenii României car locuiesc la sate; 12. susţinerea tinerei generaţii şi asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la educaţie şi sǎnǎtate, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică; 13. stimularea şi consolidarea implicării civice a cetăţenilor, încurajarea unităţii la nivelul comunităţilor prin angajarea acestora în proiecte cu caracter social şi comunitar 14. combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, orientare sexuală, gen, convingeri sau apartenenţă la o categorie defavorizată; 15. combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului; 16. consolidarea poziţiei României în cadrul organizaţiilor internaţionale, îndeosebi UE, ONU şi NATO, prin promovarea intereselor ţării şi păstrarea identităţii naţionale; 17. respectarea angajamentelor asumate ca ţară membră UE şi NATO; 18. educarea membrilor societăţii în spiritul respectului pentru om, natură şi lumea animală, al demnităţii şi libertăţii spirituale; 19. refacerea şi conservarea mediului înconjurător şi combaterea poluării şi a schimbărilor climatice, scopul său principal fiind creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea societăţii româneşti, pe principiul dezvoltării durabile.

Art. 7 În realizarea obiectivelor sale, PRR desfăşoară următoarele activităţi: 1. consultarea cu cetăţenii în toate problemele de interes major; 2. permanenta comunicare cu societatea civilă, prin încurajarea dezbaterilor şi a schimbului de idei; 3. elaborarea de proiecte de politici publice şi programe în toate domeniile relevante pentru cetăţeni; 4. monitorizarea politicilor publice promovate de Executiv şi implicare în dezbaterea publică a acestora; 5. participarea la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europene sau eventuala implicare în campanii pentru referendumuri; 6. reprezentarea în Parlamentul României şi în Parlamentul European; 7. formarea Guvernului sau participarea la coaliţii guvernamentale; 8. reprezentarea în organismele administraţiei publice, la toate nivelele; 9. editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale proprii; 10. încurajarea constituirii de asociaţii, fundaţii şi cluburi asociate partidului; 11. acţiuni de formare în politică şi administraţie; 12. acţiuni culturale, sportive şi de recreere.

Cap. III - Membrii Partidului RE:START ROMÂNIA

Art. 8

Orice persoană cu drept de vot, cu excepţia celor cărora le este interzisă prin lege asocierea politică, poate deveni membru al PRR, fără nicio discriminare, dacă îndeplineşte următoarele condiţii cumulative: 1. acceptă să adere la Statutul, la Codul Etic şi la Programul partidului; 2. nu este membru al unui alt partid politic; 3. nu se află în situaţiile de interdicţie prevăzute în Legea partidelor politice; 4. nu a săvârşit grave abuzuri sau nereguli în funcţii publice sau politice; 5. nu îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti; 6. Cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenia română şi au reşedinţă în România au dreptul să devină membri PRR în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

Art. 9

1. Dobândirea calităţii de membru al PRR se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Executiv Local, pe baza unei cereri de adeziune şi a CV-ului tip, adresate preşedintelui organizaţiei locale în raza căreia domiciliază, îşi are reşedinţa sau îşi desfăşoară activitatea solicitantul. Hotărârea Biroului Executiv Local va fi transmisă Comisiei Teritoriale de Validare în termen de 7 zile. 2. Pot solicita înscrieri în partid şi cetăţenii români care domiciliază în străinătate. În cazul acestora, cererea de adeziune se poate depune la filiala locală a PRR sau online. Hotărârea filialei respective va fi transmisă în termen de 5 zile Comisiei de Validare a organizaţiei PRR Diaspora. 3. Reglementarea formalităţilor de înscriere va fi detaliată în regulamentul de aplicare a statutului. 4. În cazul transferului unui membru dintr-o organizaţie în alta, acesta se realizează în baza unei notificări scrise adresată de persoana în cauză celor două organizaţii, însoţită de dovada plăţii cotizaţiei la zi. 5. Aceste prevederi se aplică şi în cazul transferului dintr-o organizaţie locală într-o filială teritorială de sector al municipiului Bucureşti sau în cazul transferului între două filiale teritoriale de sector al municipiului Bucureşti. 6. În cazuri excepţionale, cetăţenii pot solicita înscrierea în PRR şi prin depunere de adeziuni la sediul central al PRR. Cererea de adeziune poate fi validată de Preşedintele PRR pe baza unei propuneri făcute de Comisia Centrală de Validare. 7. Comisiile Teritoriale de Validare au în componenţă 3 membri, unul dintre aceştia fiind Secretarul General al organizaţiei teritoriale, iar ceilalţi 2 sunt numiţi de către preşedintele organizaţiei teritoriale la recomandarea Biroului Executiv Teritorial. Comisia Centrală de Validare are în componenţă 3 membri, unul dinte aceştia fiind Secretarul General al PR, ceilalţi 2 fiind numiţi de către preşedintele PRR la recomandarea Biroului Executiv Naţional.

Art. 10

1. Membrii PRR sunt egali între ei şi au drepturi şi obligaţii în raport cu funcţiile deţinute. 2. Pentru merite deosebite, pentru devotament şi abnegaţie în activitatea îndelungată desfăşurată în partid sau pentru promovarea valorilor partidului, se poate atribui demnitatea de membru de onoare unor persoane din ţară sau din străinătate, indiferent dacă sunt sau nu membri ai Partidului Re:Start România. 3. Pentru modul deosebit în care a condus partidul, a acţionat pentru înfăptuirea Programului politic, pentru respectarea Statutului şi pentru unitatea şi prestigiul partidului se poate atribui demnitatea de preşedinte de onoare al Partidului Re:Start România. 4. Propunerea privind atribuirea înaltelor demnităţi prevăzute la alin. (2) şi (3) se face de către Biroul Executiv Central sau de către Birourile Executive Teritoriale şi se aprobă de în Consiliul Naţional.

Art. 11

A. Membrii PRR au următoarele drepturi: 1. să-şi exprime în mod liber opiniile în cadrul forurilor partidului; 2. să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a şi le exprima şi de a le supune dezbaterii organismelor de conducere ale partidului; 3. să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiei din care fac parte şi cu privire la hotărârile organismelor de conducere locale, teritoriale şi centrale; 4. să îşi exprime liber opinii în afara partidului, în măsura în care exprimările respective nu contravin principiilor politice ale partidului, asumate prin Programul politic şi Statut, respectând însă deciziile luate democratic de forurile de conducere a Partidului; 5. să aleagă, să candideze şi să fie aleşi în funcţii de conducere din organismele partidului sau în funcţii din afara partidului, care se obţin prin alegeri sau numiri în funcţii şi demnităţi publice cu sprijinul politic al partidului, în condiţiile legii, urmărind principiul competenţei şi profesionalismului; 6. să participe la programele de formare politică organizate de partid; 7. să se apere în interiorul partidului de orice acuzaţie, în conformitate cu prevederile statutului şi ale regulamentelor partidului. 8. să fie sprijiniţi de partid pentru a se apăra faţă de acuzaţiile externe injuste şi neîntemeiate. 9. să folosească baza materială a partidului, la care îi dă dreptul poziţia sa în organismele acestuia, dar numai în interesul PRR. 10. să se autosuspende, pe anumite termene, din calitatea de membru PRR. B. Orice limitare a acestor drepturi, în afara celor legale şi statutare, este interzisă şi atrage răspunderea disciplinară a celor ce se fac vinovaţi de ea.

Art. 12

1. Niciun membru al Partidului Re:Start România nu poate îndeplini două funcţii de conducere, la acelaşi nivel de organizare, în partid, în acelaşi timp. 2. Sunt considerate funcţii de conducere cea de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al organismelor de conducere ale partidului, membrii Biroului Executiv, preşedintele Tineretului Re:Start România, , preşedintele Clubului Naţional al Studenţilor Re:Start România şi preşedintele Ligii Aleşilor Locali ai PRR. 3. Prin derogare de la prevederile alin. (1), un membru al Partidului Re:Start România poate îndeplini două funcţii de conducere în partid în acelaşi timp, doar în situaţia în care a doua este o funcţie interimară. 4. Pentru o mai bună reprezentare teritorială, prin derogare de la prevederile alin. (1), funcţia de vicepreşedinte şi membru al Biroului Executiv şi cea de preşedinte al filialei teritoriale sunt compatibile. 5. Pentru o mai bună reprezentare judeţeană, prin derogare de la prevederile alin. (1), funcţia de vicepreşedinte şi membru al Biroului Executiv Teritorial şi cea de preşedinte al organizaţiei locale sunt compatibile. 6. Membrii Curţii de Etică şi Arbitraj, ai Comisiei Centrale de Cenzori, ai Consiliilor de Etică Teritoriale şi Comisiilor de Cenzori Teritoriale nu pot face parte din nici un organism de conducere al PRR.

Art. 13

Membrii Partidului Re:Start România au următoarele obligaţii: 1. să cunoască şi să respecte prevederile Statutului, ale Codului Etic şi a Regulamentelor de aplicare a Statutului; 2. să cunoască Programul partidului, să promoveze şi să apere opţiunile politice ale partidului, exprimate prin Programul politic, Programul de guvernare, Rezoluţii, Declaraţii sau alte documente ale partidului; 3. să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere şi deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj şi ale Consiliilor Teritoriale de Etică şi Arbitraj; 4. să participe la activitatea organizaţiei din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi; 5. să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu demnitate, competenţă şi cinste; 6. să nu exprime public luări de poziţie contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale PRR; 7. să plătească toate tipurile de cotizaţii stabilite de organismele competente; 8. să nu participe la acţiuni sau manifestări contrare intereselor partidului; 9. să respecte celelalte îndatoriri prevăzute în Statut şi în regulamentele partidului; 10. să susţină candidaţii partidului desemnaţi de organismele competente pentru a ocupa o funcţie publică ce se dobândeşte prin alegere sau numire.
Membrii Partidului Re:Start România au următoarele obligaţii: 1. să cunoască şi să respecte prevederile Statutului, ale Codului Etic şi a Regulamentelor de aplicare a Statutului; 2. să cunoască Programul partidului, să promoveze şi să apere opţiunile politice ale partidului, exprimate prin Programul politic, Programul de guvernare, Rezoluţii, Declaraţii sau alte documente ale partidului; 3. să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere şi deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj şi ale Consiliilor Teritoriale de Etică şi Arbitraj; 4. să participe la activitatea organizaţiei din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi; 5. să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu demnitate, competenţă şi cinste; 6. să nu exprime public luări de poziţie contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale PRR; 7. să plătească toate tipurile de cotizaţii stabilite de organismele competente; 8. să nu participe la acţiuni sau manifestări contrare intereselor partidului; 9. să respecte celelalte îndatoriri prevăzute în Statut şi în regulamentele partidului; 10. să susţină candidaţii partidului desemnaţi de organismele competente pentru a ocupa o funcţie publică ce se dobândeşte prin alegere sau numire.

Art. 14

Calitatea de membru al PRR se pierde prin: A. demisie; B. radiere: 1. ca urmare a neplăţii cotizaţiei sau a contribuţiilor stabilite în conformitate cu art. 103, timp de mai mult de şase luni; 2. înscrierea în alt partid; 3. aderarea la sau susţinerea publică a unui alt partid sau a unei alte doctrine politice; 4. interzicerea exercitării drepturilor politice şi cetăţeneşti prin hotărâre judecătorească; C. excludere;

Art. 15

1. Membrii Partidului Re:Start România pot demisiona în orice moment, cu efect imediat. Cererea scrisă se depune la Biroul Executiv Local al organizaţiei pe teritoriul căreia persoana figurează ca membru, pe care o transmite Biroului Executiv Teritorial pentru scoaterea din evidenţă. Demisia se poate trimite şi electronic. 2. Membrii BEx îşi pot depune demisia la Secretariatul General PRR.

Art. 16

1. Membrii Partidului Re:Start România se pot autosuspenda din calitatea de membru al partidului în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii şi numai pe durata îndeplinirii acestora, precum şi în alte situaţii în care această acţiune este necesară pentru protejarea partidului şi a principiilor ce stau la baza sa. 2. Membrii Partidului Re:Start România se pot autosuspenda din funcţia deţinută în partid numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu deţinerea unor funcţii de conducere în partid, pe o perioadă de maxim 4 ani, cu posibilitatea de prelungire în aceleaşi condiţii. Pentru reluarea calităţii de membru este necesară o cerere scrisă care va fi validată în condiţii stipulate de art. 9 din prezentul Statut. 3. Persoana autosuspendată are obligaţia respectării prevederilor Codului Etic al PRR.

Art. 17

În cazurile prevăzute de Statut şi Codul Etic, membrii Partidului Re:Start România pot fi sancţionaţi, cu acordarea dreptului la opinie şi apărare, conform unei proceduri echitabile, specificate în regulament, prin excludere sau prin aplicarea altor măsuri disciplinare.

Art. 18

Sancţiunea excluderii unui membru din Partidului Re:Start România se poate aplica în una din următoarele situaţii: 1. dacă a încălcat prevederile Statutului, a Regulamentelor de aplicare ale acestuia şi ale Codului Etic PRR. 2. dacă a încălcat deciziile şi hotărârile organismelor de conducere ale partidului; 3. dacă a săvârşit abateri grave de la disciplina partidului; 4. dacă persoana în cauză a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate sau i s-a interzis exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti, prin hotărâre judecătorească definitivă; 5. dacă persoana în cauză a fost dovedită ca fiind colaborator, informator sau ofiţer al fostei Securităţi;

Art. 19

Sancţiunea excluderii se propune şi se hotărăşte astfel: 1. pentru membrii fără funcţii în organismele de conducere locale sau în administraţia publică locală, la propunerea preşedintelui organizaţiilor locale, prin hotărârea Biroului Executiv Local; 2. pentru membrii titulari şi supleanţi din cadrul Biroului Executiv Local, la propunerea acestuia, prin hotărârea Biroului Executiv Teritorial; 3. pentru membrii titulari din cadrul Consiliului Teritorial (cu excepţia preşedintelui filialei teritoriale), la propunerea Biroului Executiv Teritorial, prin hotărârea Consiliului Teritorial; 4. pentru preşedintele filialei teritoriale, precum şi pentru toţi ceilalţi membri ai Consiliului Naţional (cu excepţia membrilor Biroului Executiv Central şi a Preşedintelui partidului), la propunerea Biroului Executiv Central sau a Consiliului Teritorial al filialei în care îşi desfăşoară activitatea, prin hotărârea Consiliului Naţional; 5. pentru membrii Biroului Executiv Central, la propunerea Preşedintelui partidului, prin hotărârea Consiliului Naţional; 6. pentru Preşedintele partidului la propunerea Consiliului Naţional, prin hotărârea Congresului partidului;

Art. 20

1. În cazul săvârşirii unor abateri mai puţin grave decât cele prevăzute în art. 18 din Statut, se pot hotărî ca sancţiuni următoarele măsuri disciplinare: a. avertismentul scris; b. suspendarea din funcţie pe timp limitat; c. suspendarea – pe cel mult un an – a drepturilor ce decurg din calitatea de membru PRR; d. retragerea sprijinului politic pentru cei aflaţi în funcţii publice la nivel local şi în administraţia centrală, care au presupus un asemenea sprijin politic; e. demiterea din funcţii ocupate în structura partidului. 2. Măsurile prevăzute la alin. (1), lit. d) şi lit. e), se pot cumula cu una din cele prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi c), precum şi cu cea prevăzută la art. 18 din Statut. 3. Măsurile disciplinare enumerate la alin. (1) şi (2) sunt de competenţa organismelor prevăzute la art. 19 din Statut.

Art. 21

Se socotesc abateri mai puţin grave decât cele prevăzute de art. 18 din Statut şi se sancţionează cu luarea de măsuri disciplinare: a. neparticiparea repetată şi nemotivată la activităţile organizaţiei sau ale organismului din care face parte; b. neîndeplinirea sarcinilor primite sau insubordonarea faţă de organismul de conducere al organizaţiei; c. încălcarea prevederilor Statutului, a Regulamentelor de aplicarea ale acestuia şi ale Codului Etic al PRR; d. în cazul cumulării abaterilor de la lit. a) şi/sau b) şi/sau c), se poate aplica sancţiunea prevăzută de art. 18 din prezentul Statut.

Art. 22

1. Organismele de conducere care pot hotărî sancţiuni, se pot sesiza şi din oficiu. 2. Procedura de aplicare şi contestare a sancţiunilor se face potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului. 3. Contestarea sancţiunilor se poate face de către orice membru al partidului potrivit Regulamentului de aplicare al Statutului şi a Regulamentului de organizare si funcţionare a Comisiei de Etică şi Arbitraj. 4. Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, hotărârea de sancţionare produce efecte depline. Dacă o contestaţie a fost admisă, organele de conducere ale organizaţiei locale, judeţene sau organele de conducere la nivel naţional au obligaţia repunerii în toate drepturile a membrului PRR sancţionat în mod nestatutar. Repunerea în toate drepturile se realizează în maxim 15 zile calendaristice de la data comunicării hotărârii de admitere a contestaţiei. 5. Documentele care atestă pierderea calităţii de membru PRR a unui ales local se emit către unităţile administrativ-teritoriale şi Prefectură de către Secretariatul General al PRR, pe baza documentelor transmise de filiale.

Art. 23

1. Persoana care a fost exclusă poate face cerere de reînscriere în Partidului Re:Start România, în condiţiile prevăzute în art. 9 din Statut, după trecerea unei perioade de minimum un an de la excluderea sa. Consiliul Naţional poate acorda derogări.

Cap. IV - Organizarea Partidului RE:START ROMÂNIA. Dispoziții generale

 

Art. 24 1. Partidul Re:Start România este organizat şi va funcţiona pe întreg teritoriul ţării, la nivel local, judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti, la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel naţional. 2. Cetăţenii români cu drept de vot, care au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în afara frontierelor României pot să devină membri PRR prin depunerea unei adeziuni la Organizaţia PRR din ţara în care îşi au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă. 3. În structura internă a partidului există următoarele niveluri de organizare: a. zonal (secţia de votare sau secţii de votare reunite); b. local – comune, oraşe şi municipii, exclusiv municipiul Bucureşti; c. judeţean – judeţe, sectoare, municipiul Bucureşti; d. naţional; e. diaspora. 4. Organizaţiile PRR din toate ţările sunt în coordonarea organizaţiei PRR Diaspora, cu sediul în Municipiul Bucureşti. 5. Organizaţia PRR Diaspora funcţionează în baza unui Regulament de Organizare şi Funcţionare propriu adoptat de Biroul Executiv Central al PRR. 6. Structura organizatorică, drepturile şi îndatoririle Organizaţiei PRR Diaspora sunt similare organizaţiei teritoriale judeţene a PRR.

Art. 25 Membrii Partidului Re:Start România sunt grupaţi pe criterii teritoriale în: 1. organizaţii la nivelul secţiilor de votare, în localităţile de până la 50.000 de locuitori; 2. organizaţii pe cartiere, în localităţile de peste 50.000 de locuitori. Numărul organizaţiilor de cartier dintr-o localitate va corespunde cu numărul de consilieri locali din localitatea respectivă, conform Legii administraţiei publice locale. Filialele de sector ale municipiului Bucureşti vor constitui organizaţii de cartier într-un număr stabilit prin decizie a Biroului Executiv Bucureşti; 3. organizaţii locale (comunale, orăşeneşti şi municipale); 4. organizaţii judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare filiale teritoriale.

Art. 26 1. Organizaţiile la nivelul secţiilor de votare se pot constitui dacă au cel puţin 3 membri 2. Organizaţiile de cartier se pot constitui dacă au cel puţin 3 membri. 3. Organizaţiile comunale se pot constitui dacă au cel puţin 3 membri şi organizaţii în cel puţin două treimi din numărul secţiilor de votare de pe teritoriul comunei. 4. Organizaţiile orăşeneşti, se pot constitui dacă au cel puţin 3 de membri şi organizaţii la nivelul secţiilor de votare/cartierului în cel puţin două treimi din numărul acestora. 5. Organizaţiile municipale se pot constitui dacă au cel puţin 3 de membrii şi organizaţii la nivelul secţiilor de votare/cartierului în cel puţin două treimi din numărul acestora. 6. Organizaţiile care nu mai deţin numărul de membri prevăzuţi de alin. (1), (2), (3), (4) şi (5), vor relua procedurile de constituire

Art. 27 1. Filialele teritoriale se pot constitui conform prevederilor aplicabile din Legea partidelor politice, a prezentului Statut şi a Regulamentului de aplicare al acestuia.

Art. 28 1. La nivelul Municipiului Bucureşti funcţionează un Birou Executiv Municipal. 2. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Biroului Executiv Municipal este aprobat de Biroul Executiv Central al partidului. 3. Biroul Executiv Municipal este format din 13 membri şi are următoarea structură: a. preşedinte; b. 2 vicepreşedinţi; c. secretarul general al organizaţiei Bucureşti d. 6 preşedinţi ai filialelor teritoriale de sector al Municipiului Bucureşti; e. preşedintele TRR Bucureşti; f. preşedintele CSRR Bucureşti g. secretarul coordonator 4. Preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul coordonator al Biroului Executiv Municipal sunt aleşi de către Conferinţa Municipiului Bucureşti. 5. În Biroul Executiv Municipal hotărârile se iau cu o majoritate de 7. 6. La şedinţele Biroului Executiv Municipal pot participa, fără drept de vot, liderii consilierilor municipali, liderii consilierilor de sectoare, primarul şi/sau viceprimarii municipiului, primarul şi/sau viceprimarii de sector, parlamentarii în exerciţiu, care îşi au cabinetul parlamentar în municipiului Bucureşti.

Art. 29 Biroul Executiv Municipal are următoarele atribuţii: 1. coordonează activitatea organizaţiilor de sector; 2. coordonează campania electorală în Municipiul Bucureşti; 3. selectează candidaţii propuşi de filialele de sector pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi înaintează lista acestora către Biroului Executiv Central care o validează sau o modifică, completează şi validează, după caz; 4. înaintează Biroului Executiv Central candidaţii propuşi de filialele de sector pentru Camera Deputaţilor şi Senat din circumscripţia electorală Bucureşti; 5. propune Biroului Executiv Central candidaţii pentru funcţiile de conducere din administraţia publică centrală; 6. acordă sau retrage sprijinul politic persoanelor cu funcţii de conducere din serviciile publice descentralizate şi deconcentrate ale administraţiei publice din Municipiul Bucureşti; 7. asigură legătură permanentă între filialele de sector şi Biroul Executiv Central; 8. selectează trei propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar general al Municipiului Bucureşti din listele înaintate de Birourile Executive de Sector şi le înaintează spre definitivare Biroului Executiv Central.

Art. 30 1. La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Biroul Executiv Teritorial constituie o structură a Tineretului Re:Start România – TRR, compusă din membri PRR care nu au împlinit vârsta de 35 de ani şi care este coordonată de către aceştia. Unde este cazul, se constituie şi structuri ale TRR la nivel local coordonate de către Birourile Executive Locale. 2. Membrii TRR care au împlinit vârsta de 35 de ani în timpul exercitării unei funcţii într-un organism de conducere al TRR, la orice nivel, pot activa în cadrul TRR până la încheierea mandatului respectiv. 3. Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. (1) este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Executiv Central al partidului.

Art. 31 1. La nivelul filialelor teritoriale care îşi au sediul în oraşe unde sunt centre universitare se înfiinţează Cluburi Studenţeşti ale Partidului Re:Start România – CSRR care vor fi în coordonarea Birourilor Executive Teritoriale. 2. În Municipiul Bucureşti, Clubul Studenţesc Re:Start România va funcţiona în coordonarea Biroului Executiv Municipal. 3. Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. (1) şi alin. (2) sunt stabilite printr-un Regulament aprobat de Biroul Executiv Central.

Art. 32 1. La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Executive constituie o structură teritorială a Ligii Aleşilor Locali, compusă din membri care sunt consilieri locali sau judeţeni, primari sau viceprimari, preşedinţi sau vicepreşedinţi de Consilii Judeţene şi care este coordonată de către Biroul Executiv Teritorial. 2. Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. (1) este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Executiv Central al partidului.

Art. 33 1. La nivel local şi teritorial, Birourile Executive pot organiza comisii locale ale Partidului Re:Start România, corespunzătoare departamentelor şi comisiilor naţionale, care să se ocupe de probleme specifice unor anumite categorii sociale sau profesionale – oameni de afaceri, cadre didactice, medici, pensionari şi altele. 2. Organizarea şi funcţionarea structurilor prevăzute la alin. (1) este stabilită printr-un Regulament aprobat de către Biroul Executiv Central al partidului.

Cap. V - Structura organizatorică la nivel local: Comună, Oraș și Municipiu

Art. 34

1. La nivel judeţean şi al sectoarelor Municipiului Bucureşti Partidului Re:Start România are următoarele organisme de conducere: a. Conferinţa Teritorială; b. Biroul Executiv Teritorial (Judeţean sau de Sector). 2. La nivelul Municipiului Bucureşti funcţionează Conferinţa Municipală şi Biroul Executiv Municipal.

Art. 35

Conferinţa Teritorială, respectiv Municipală, se întruneşte anual şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Executiv Teritorial, respectiv Municipal, sau la cererea a mai mult de jumătate din numărul organizaţiilor locale, respectiv a mai mult de jumătate din filialele de sector, ori la decizia Biroului Politic Central.

Art. 36

A. Conferinţa Teritorială are următoarele atribuţii de conducere: 1. hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivel teritorial; 2. aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare regională şi locală; 3. coordonează şi definitivează modalităţile de integrare a specialiştilor locali în proiectele şi programele aflate în lucru la nivel naţional; 4. alege preşedintele filialei teritoriale; 5. alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 5-9 vicepreşedinţi, 15-19 membri şi până la 9 membrii supleanţi ai Biroului Executiv Teritorial; 6. dezbate raportul Comisiei de Cenzori şi acordă descărcare pentru execuţia bugetară; 7. analizează activitatea organelor de conducere pe care le-au ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia publică locală şi dispune măsurile necesare pentru o mai bună reprezentare politică; 8. evaluează activitatea reprezentanţilor săi în Parlament şi în administraţia publică centrală. 9. analizează activitatea organelor de conducere locale alese, a parlamentarilor şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia publică locală şi centrală; 10. îndeplineşte hotărârile conducerii centrale a partidului şi asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru realizarea Programului şi a strategiei partidului; 11. stabileşte priorităţile de dezvoltare locală, proiectele şi programele, precum şi modalităţile de implicare a structurilor şi a organelor locale în realizarea lor efectivă; 12. evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea reprezentanţilor locali, dotarea logistică şi materială precum şi asigurarea mijloacelor financiare necesare unei bune funcţionări şi reprezentări; 13. validează listele de candidaţi pentru consilieri judeţeni, consilierii locali respectiv pentru consilierii de sector ai Municipiului Bucureşti, propuse de către Biroul Executiv Teritorial; 14. validează lista de candidaţi pentru primari, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ; 15. hotărăşte cu privire la sancţiunile propuse de către Biroul Executiv Teritorial; 16. aprobă delegaţii la Congres la propunerea Biroului Executiv Teritorial; 17. aprobă şi transmite spre validare Biroului Executiv Central candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale peste media naţională a partidului, la votul pentru lista de consilieri judeţeni şi la votul pentru Parlamentul European; 18. aprobă şi propune Biroului Executiv Central candidaţii pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obţinut la ultimele alegeri rezultate electorale sub media naţională a partidului, la votul pentru lista de consilieri locali, judeţeni si la votul pentru Parlamentul European; 19. în situaţii deosebite, când organismele de conducere la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului Executiv Local al municipiului reşedinţă de judeţ sau demiterea preşedintelui acestuia, la propunerea BexT 20. alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi 5 judecători ai Consiliului Teritorial de Arbitraj (CTA), la propunerea preşedintelui filialei. Preşedintele Consiliului Teritorial de Arbitraj este ales de cei 5 judecători prin vot secret. 21. alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 3 membri ai Comisiei Teritoriale de Cenzori (CTC), la propunerea preşedintelui filialei. Preşedintele Comisiei Teritoriale de Cenzori este ales de cei 3 membri prin vot secret. B. Conferinţa Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii: 1. alege preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul coordonator; 2. hotărăşte măsurile de realizare a Programului şi a strategiei partidului la nivelul Municipiului Bucureşti; 3. aprobă şi susţine elaborarea şi participarea conducerii locale la proiectele şi programele de dezvoltare pentru Municipiul Bucureşti; 4. analizează activitatea organelor de conducere pe care le-a ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală şi centrală şi dispune măsurile necesare pentru o mai bună reprezentare politică; 5. analizează activitatea reprezentanţilor în Parlament.

Art. 37

A. Biroul Executiv Teritorial (BExT) este organismul de conducere executiv la nivel judeţean sau de sector al Municipiului Bucureşti şi este format dintr-un număr impar de membri, aleşi în conformitate cu prevederile art. 46, lit. d) şi e) cu următoare structură: 1. preşedinte; 2. 5-9 vicepreşedinţi; 3. 15-19 membri. 4. 6 membri supleanţi B. Biroul Executiv Teritorial asigură conducerea curentă a filialei, se întruneşte săptămânal sau de ori de câte ori este nevoie la convocarea preşedintelui sau la cererea majorităţii simple a numărului membrilor săi. C. În absenţa preşedintelui, şedinţele vor fi conduse de către unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de acesta. D. La şedinţe participă, cu drept de vot, parlamentarii aleşi în circumscripţia electorală judeţeană sau a Municipiului Bucureşti, preşedintele Consiliului Judeţean, primarul municipiului reşedinţă de judeţ sau cel de sector al Municipiului Bucureşti, preşedintele TRR, preşedintele OFRR, preşedintele CSRR şi preşedintele LAL de la nivelul teritorial (judeţean sau de sector). E. La şedinţe pot participa la invitaţia preşedintelui, fără drept de vot, secretarul coordonator, trezorierul, membrii supleanţi, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, viceprimarii municipiilor reşedinţă de judeţ sau de sector ai Municipiului Bucureşti şi alţi demnitari ai PRR din filiala respectivă.

Art. 38

A. Biroul Executiv Teritorial are următoarele atribuţii: 1. aplică linia politică de acţiune stabilită de forurile de conducere superioare ale partidului; 2. coordonează, planifică şi monitorizează activitatea filialei, precum şi a organizaţiilor locale între şedinţele Conferinţei Teritoriale; 3. propune Conferinţei Teritoriale lista delegaţilor pentru participarea la Congres; 4. stabileşte strategia campaniilor electorale la nivel judeţean, organizează campaniile electorale şi răspunde în faţa Conferinţei Teritoriale de îndeplinirea obiectivelor electorale; 5. convoacă Conferinţa filialei teritoriale şi stabileşte norma de reprezentare la aceasta; 6. urmăreşte încasarea cotizaţiilor de la organizaţiile locale; 7. validează propunerea preşedintelui de numire sau revocare a membrilor partidului în funcţiile de la nivel judeţean, respectiv de sector al Municipiului Bucureşti; 8. întocmeşte listele cu propunerile de candidaţi pentru funcţiile din administraţia publică centrală şi le înaintează spre validare Biroului Executiv Central; 9. în cazuri excepţionale, aprobă cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a unor personalităţi locale care s-au înscris în partid; 10. validează propunerile de dobândire a calităţii de membru activ înaintate de organizaţiile locale 11. conduce campania electorală potrivit strategiei electorale aprobate de Conferinţa Teritorială; 12. aprobă propunerile de cooptare de membri în Birourile Executive Locale în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel local; 13. propune Conferinţei Teritoriale cooptarea de membri în Biroul Executiv Teritorial în cazul unor regrupări ale forţelor politice la nivel teritorial; 14. în cazuri excepţionale propune Conferinţei Teritoriale cooptarea în funcţii, peste structura aleasă, a unor personalităţi locale care s-au înscris în partid; 15. hotărăşte excluderea în condiţiile prevăzute la art. 18 din Statut; 16. organizează cercuri de studii, biblioteci, conferinţe, întruniri şi alte asemenea activităţi. 17. în situaţii deosebite, când organismele de conducere la nivel local, cu excepţia municipiului reşedinţă de judeţ, activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului Executiv Local sau demiterea Preşedintelui acestuia. B. Pe lângă atribuţiile enumerate la alin. (1) al acestui articol, Biroul Executiv Teritorial are următoarele atribuţii: 1. numeşte Birouri Locale Interimare sau, în cazul organizaţiilor în curs de constituire, nuclee de conducere; 2. propune Biroului Executiv Central candidaţii pentru funcţiile de primar al municipiului reşedinţă de judeţ şi preşedinte al Consiliului Judeţean; 3. validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizaţiile locale, cu excepţia organizaţiilor de la nivelul secţiilor de votare şi de cartier; 4. definitivează şi validează listele de candidaţi pentru consilieri locali propuse de către Birourile Executive Locale şi aprobate de Conferinţa Teritorială; 5. ordonează şi definitivează lista candidaţilor pentru Consiliul Judeţean şi pentru primari pe care o propune spre validare Conferinţei Teritoriale; 6. stabileşte propunerile de candidaţi pentru alegerile parlamentare, pe care le înaintează Conferinţei Teritoriale; 7. împuterniceşte organizaţiile locale pentru a-şi ţine evidenţa financiar–contabilă proprie; 8. aprobă BVC al filialei partidului; 9. aprobă Raportul Comisiei Teritoriale de Cenzori pentru exerciţiul financiar expirat; 10. aprobă descărcarea de gestiune a exerciţiului financiar expirat; 11. centralizează evidenţa membrilor de partid la nivelul organizaţiei judeţene/de sector; 12. transmite Secretariatului General al PRR datele membrilor de partid în vederea centralizării şi înregistrării acestora în Registrul Naţional de Evidenţă al Membrilor (RNEM) C. Pe lângă atribuţiile enumerate la alin. (1) al acestui articol, Biroul Executiv de Sector are următoarele atribuţii: D. selectează şi propune Biroului Executiv Municipal lista de candidaţi pentru consilieri de sector; E. selectează şi propune Biroului Executiv Municipal lista de candidaţi pentru consilieri generali ai municipiului Bucureşti; F. selectează şi propune Biroului Executiv Municipal candidaţii pentru Camera Deputaţilor şi Senat în circumscripţia electorală Bucureşti.

Art. 39

A. Preşedintele filialei teritoriale reprezintă partidul în relaţiile oficiale din zona lui de activitate. B. Preşedintele filialei teritoriale este de drept şi preşedintele Biroului Executiv Teritorial şi al Conferinţei Teritoriale şi are următoarele atribuţii specifice: 1. prezidează şedinţele organizaţiilor la care participă, informând pe membrii acestora cu privire la activitatea pe care o desfăşoară; 2. supune aprobării organismelor de conducere teritoriale măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii centrale a partidului; 3. propune Biroului Executiv Teritorial numirea sau revocarea membrilor partidului în funcţiile de la nivel judeţean, respectiv de sector al municipiului Bucureşti; 4. propune cooptarea de membri supleanţi în organismele de conducere teritoriale pe locurile devenite vacante, până la organizarea de noi alegeri; 5. participă, în mod obligatoriu, la şedinţele Biroului Executiv Central şi ale Consiliului Naţional şi răspunde la toate convocările conducerii centrale; 6. informează periodic Biroul Executiv Central, cu datele solicitate de către acesta, şi organismele de conducere teritoriale cu privire la activitatea filialei şi la evenimentele importante din zona sa de activitate; 7. stabileşte schema organizatorică a aparatului de lucru al filialei partidului la nivel judeţean, respectiv de sector al Municipiului Bucureşti şi angajează personalul necesar acestui aparat; 8. numeşte şi revocă secretarul coordonator şi trezorierul filialei şi răspunde direct de modul în care aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile; 9. răspunde de asigurarea încasării cotizaţiilor, de respectarea termenelor de rezolvare a cererilor de înscriere în PRR, de transmitere a bazelor de date lunare la Secretariatul General al PRR şi de achitarea obligaţiilor financiare ale filialei la nivel teritorial şi naţional. 10. răspunde de gestiunea bunurilor mobile şi imobile precum şi de fondurilor partidului; 11. stabileşte şi negociază reprezentarea partidului în instituţiile şi organismele care funcţionează la nivel judeţean sau de sector al Municipiului Bucureşti; 12. conduce negocierile politice purtate la nivel teritorial împreună cu echipe pe care le formează dintre membrii Biroului Executiv Teritorial.
Membrii Partidului Re:Start România au următoarele obligaţii: 1. să cunoască şi să respecte prevederile Statutului, ale Codului Etic şi a Regulamentelor de aplicare a Statutului; 2. să cunoască Programul partidului, să promoveze şi să apere opţiunile politice ale partidului, exprimate prin Programul politic, Programul de guvernare, Rezoluţii, Declaraţii sau alte documente ale partidului; 3. să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere şi deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj şi ale Consiliilor Teritoriale de Etică şi Arbitraj; 4. să participe la activitatea organizaţiei din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi; 5. să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu demnitate, competenţă şi cinste; 6. să nu exprime public luări de poziţie contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale PRR; 7. să plătească toate tipurile de cotizaţii stabilite de organismele competente; 8. să nu participe la acţiuni sau manifestări contrare intereselor partidului; 9. să respecte celelalte îndatoriri prevăzute în Statut şi în regulamentele partidului; 10. să susţină candidaţii partidului desemnaţi de organismele competente pentru a ocupa o funcţie publică ce se dobândeşte prin alegere sau numire.

Cap. VI - Organizarea la nivel național

 

Art. 40 La nivel naţional, Partidul Re:Start România are următoarele organisme de conducere: 1. Adunarea generală a delegaţilor membrilor partidului; 2. Consiliul National (C.N); 3. Biroul Executiv (BPEx); 4. Preşedintele;

Art. 41 Adunarea generală a membrilor partidului este forul suprem de conducere şi decizie al Partidului Re:Start România, la nivel naţional, şi se compune din: 1. delegaţii aleşi de filialele teritoriale; 2. membrii Consiliului Naţional.

Art. 42 1. Congresul Ordinar se întruneşte o dată la patru ani. 2. Congresul Extraordinar se întruneşte ori de câte ori este nevoie în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.

Art. 43 1. Convocarea Congresului se face de către preşedinte sau la cererea Biroului Executiv Central. 2. Biroul Executiv Central stabileşte data, locul, ordinea de zi, precum şi numărul şi norma de reprezentare a delegaţilor membrilor filialelor teritoriale. 3. Pentru Congresul Ordinar, convocarea se face cu cel puţin 30 de zile, iar pentru Congresul Extraordinar, cu cel puţin 15 de zile înainte de data fixată pentru ţinerea Congresului. 4. Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor filialelor teritoriale, potrivit prevederilor Legii partidelor politice, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europene.

Art. 44 Adunarea generala este legal constituita dacă sunt prezenţi mai mult de jumătate plus unul din numărul delegaţilor. Pentru motive de urgenţă, termenele de convocare a Adunarii generala in Congresele Ordinare sau Extraordinare precizate la art. 56, alin. (3), pot fi acoperite prin participarea a minim trei pătrimi din delegaţii trimişi de filialele legal şi statutar constituite, condiţie în care un Congres va fi considerat ca fiind convocat statutar şi fără respectarea termenelor mai sus precizate.

Art. 45 1. Lucrările Adunării generale sunt deschise de către Preşedintele PRR, care prezintă ordinea de zi spre aprobare. 2. Documentele prezentate sunt supuse dezbaterii şi aprobării prin vot. 3. În cazul în care Adunarea Generala este convocata şi pentru alegeri, Preşedintele şi Biroul Executiv Central îşi depun mandatul, iar până la alegerea noului Preşedinte şi a Biroului Executiv Central, lucrările Congresului vor fi conduse în continuare de către un prezidiu format din trei membri şi doi secretari aleşi de către delegaţii la Congres. 4. După alegerea Preşedintelui, acesta va prelua conducerea lucrărilor Congresului, asistat de membrii prezidiului şi de secretari.

Art. 46 1. Secretarii vor întocmi procese-verbale ale dezbaterilor şi hotărârilor, care devin documentele oficiale ale Congresului. 2. Procesele-verbale şi hotărârile Congresului vor fi semnate de către secretariatul tehnic.

Art. 47 A. Adunarea generala a partidului are următoarele atribuţii: 1. adoptă şi/sau modifică Statutul partidului, la propunerea Consiliul Naţional; 2. alege uninominal membrii titulari ai Biroului Executiv Central; 3. adoptă strategia şi Programul politic ale partidului şi Rezoluţiile prezentate de Preşedintele ales; 4. hotărăşte asupra raportului Biroului Executiv Central, prezentat de către Preşedintele partidului; 5. hotărăşte asupra raportului prezentat de preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori şi asupra raportului prezentat de preşedintele Curţii de Etică şi Arbitraj; 6. revocă din funcţie sau sancţionează Preşedintele partidului la propunerea Consiliul Naţional. 7. Decide asupra modalitatii de reorganizare a partidului. B. În cazul în care, între Congrese, se schimbă cadrul legislativ privind partidele politice, Consiliul Naţional este mandatată de drept să modifice prezentul Statut, numai pentru punerea de acord cu dispoziţiile legale. C. În cazuri de urgenţă, Adunarea generala, legal constituită, poate înlocui din punct de vedere decizional oricare dintre celelalte organisme de conducere, atribuţiile fiind transferate imediat, prin simpla introducere pe ordinea de zi a dezbaterilor, a oricăreia din atribuţiile specifice ale celorlalte organisme de conducere. O astfel de decizie este validată şi devine obligatorie prin votul majorităţii simple a participanţilor cu drept de vot la Adunării generale legal constituite.

Art. 48 Consiliul Naţional al PRR este platformă de analiză, dezbatere şi elaborare de programe şi politici publice, precum şi de oferire a soluţiilor alternative programelor de guvernare, platformă structurată pe departamente de lucru pe domenii de activitate.

Art. 49 Consiliul Naţional al PRR se constituie din următorii membri: 1. parlamentari; 2. miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat; 3. europarlamentari; 4. preşedinţi şi/sau vicepreşedinţi ai Consiliilor Judeţene Administrative; 5. primari de municipii; 6. primari de oraşe.

Art. 50 Conducerea Consiliului Naţional PRR este alcătuită din preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi 17 membri, care sunt coordonatorii departamentelor de specialitate;

Art. 51 Consiliul Naţional are următoarele atribuţii: 1. adoptă măsurile ce se impun pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului şi respectarea prevederilor Statutului PRR şi a regulamentelor de aplicare ale acestuia; 2. adoptă şi aplică Programul de guvernare, precum şi programele şi politicile sectoriale ale partidului, în funcţie de evoluţia social-politică a ţării; 3. aprobă fuziunile şi alianţele cu partide politice, precum şi orice alte înţelegeri politice negociate şi propuse de Biroul Executiv Central; 4. alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Naţional, la propunerea Preşedintelui PRR; 5. alege şi revocă 11 judecători ai Curţii de Etică şi Arbitraj precum şi cinci judecători supleanţi la propunerea Biroului Executiv Central; 6. alege şi revocă 5 membri ai Comisiei de Cenzori şi 3 membri supleanţi, la propunerea Biroului Executiv Central; 7. analizează activitatea parlamentarilor, a parlamentarilor europeni şi a demnitarilor partidului în funcţiile publice din administraţia centrală şi dispune măsurile ce se impun; 8. între Congrese, stabileşte semnul permanent şi semnul electoral al partidului; 9. desemnează candidatul PRR la funcţia de Preşedinte al României; 10. stabileşte candidatul partidului la funcţia de prim-ministru, la propunerea Biroului Executiv Central; 11. stabileşte candidatul la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi pe cel la funcţia de preşedinte al Senatului, la propunerea Biroului Executiv Central; 12. poate solicita rapoarte de activitate de la persoanele numite de partid în Guvern şi în administraţia publică centrală; 13. analizează şi aprobă rapoartele de activitate ale Biroului Executiv Central, ale grupurilor parlamentare şi ale parlamentarilor europeni; 14. convoacă şi stabileşte data, locul, numărul şi norma de reprezentare pentru delegaţiile la Congres şi propune ordinea de zi a acestuia; 15. propune Congresului adoptarea şi/sau modificarea Statutului partidului; 16. aplică sau propune sancţiuni faţă de membrii partidului în conformitate cu prevederile Statutului; 17. stabileşte adresa Sediului Central al partidului; 18. atribuie sau retrage calitatea de Preşedinte sau de membru de onoare al PRR, la propunerea Biroului Executiv Cenral sau a Consiliilor Teritoriale

Art. 52 Preşedintele coordonează activitatea Consiliului Naţional al PRR şi are următoarele atribuţii: 1. Prezidează şedinţele Consiliului Naţional 2. Coordonează activitatea departamentelor şi comisiilor de specialitate constituite în cadrul partidului la nivel naţional 3. Urmăreşte respectarea hotărârilor adoptate de Consiliul Naţional 4. Primeşte, prin delegare, atribuţii din partea preşedintelui PRR 5. Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Consiliului Naţional PRR, BEx sau care reies din prevederile prezentului Statut.

Art. 53 Secretariatul Executiv al Consiliului Naţional are următoarele atribuţii principale: 1. coordonează activitatea administrativă a departamentelor constituite în structura Consiliului Naţional; 2. monitorizează îndeplinirea atribuţiilor departamentelor, asigură evidenţa şi arhivarea documentelor interne ale departamentelor.

Art. 54 A. În cadrul Consiliului Naţional al PRR se organizează departamente structurate pe principalele domenii de activitate guvernamentală în care sunt cuprinşi membri ai Consiliului Naţional şi specialişti din domeniile respective, membri şi simpatizanţi PRR. B. Departamentele au următoarele atribuţii: 1. elaborează studii, strategii şi programe ale PRR specializate pe domenii de activitate; 2. elaborează secţiuni specifice din cadrul Programului de Guvernare al PRR; 3. monitorizează activitatea ministerelor şi a instituţiilor cu atribuţii specifice pentru fiecare dintre domeniile de activitate ale Departamentelor; 4. analizează legislaţia în vigoare şi proiectele de lege; 5. elaborează strategii şi mesaje cu referire la activitatea curentă a Guvernului şi a instituţiilor aflate în subordinea acestuia; 6. monitorizează şi evaluează activitatea autorităţilor publice centrale pe domenii.

Art. 55 1. Biroul Executiv Central asigură conducerea partidului între şedinţele Consiliului Naţional şi se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui; 2. Biroul Executiv Central este alcătuit din Preşedinte, 16 vicepreşedinţi, 17 membri şi 12 membri supleanţi; 3. Preşedintele Consiliului Naţional al PRR participă la şedinţele Biroului Executiv Central şi are drept de vot; 4. La şedinţele Biroului Executiv Central participă, cu statut de invitat permanent, Secretarul General al PRR, trezorierul PRR, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, liderii grupurilor parlamentare, Prim-ministrul şi miniştrii.

Art. 56 Biroul Executiv Central are următoarele atribuţii: 1. adoptă şi urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor de îndeplinire a hotărârilor organismelor de conducere ale partidului la nivel naţional; 2. coordonează şi evaluează modul în care toate filialele teritoriale îndeplinesc obiectivele ce decurg din strategia şi programele politice ale PRR; 3. coordonează activitatea grupurilor parlamentare şi ale parlamentarilor europeni; 4. elaborează şi propune Consiliului Naţional strategia politică a partidului; 5. negociază înţelegeri politice în limita mandatului aprobat de Consiliul Naţional; 6. propune Consiliului Naţional candidatul partidului la funcţia de Prim ministru; 7. propune Consiliului Naţional candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi administraţia publică centrală; 8. desemnează candidaţii pentru funcţiile de primari de municipii reşedinţă de judeţ, primarii de sector ai Municipiului Bucureşti, Primarul General al Municipiului Bucureşti, preşedinţii de Consilii Judeţene în urma consultărilor cu Birourile Executive Teritoriale, respectiv Consiliul de Coordonare al Municipiului Bucureşti; 9. concepe şi coordonează modul de pregătire şi desfăşurare a campaniilor electorale; 10. stabileşte domeniile de activitate pe care le coordonează vicepreşedinţii, în baza propunerilor Preşedintelui PRR; 11. stabileşte candidaţii pentru alegerile parlamentare pentru filialele care au obţinut la ultimele alegeri locale generale rezultate electorale sub media naţională a PRR la votul pentru Consiliile Judeţene şi pentru Parlamentul European; 12. stabileşte candidaţii pentru alegerile europene; 13. în situaţii cu totul deosebite stabileşte dizolvarea unui Birou Executiv Teritorial sau demiterea Preşedintelui acestuia când organismele de conducere alese la nivel teritorial activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului ori a strategiei partidului şi propune desemnarea unui Birou Executiv Teritorial Interimar, respectiv Preşedinte; 14. desemnează conduceri interimare la nivelul filialelor teritoriale şi de sector, cu structura prevăzută la art. 50, până la organizarea alegerilor interne în organizaţia respectivă, la propunerea Preşedintelui 15. convoacă Consiliul Naţional şi aprobă ordinea de zi a acesteia; 16. raportează Consiliului Naţional activitatea desfăşurată şi rezultatele ei; 17. aprobă şi revocă, la propunerea Preşedintelui, Secretarul General al PRR; 18. aprobă şi revocă, la propunerea Preşedintelui, trezorierul PRR şi purtătorul de cuvânt al partidului; 19. aprobă şi revocă la propunerea Preşedintelui Consiliului Naţional, secretarul Consiliului Naţional; 20. aplică şi propune sancţiuni membrilor partidului în conformitate cu prevederile Statutului; 21. numeşte şi revocă la propunerea Preşedintelui, secretarii executivi regionali; 22. acordă, în situaţii cu totul deosebite, derogări de vechime pentru candidaţii de primari de municipiu şi preşedinţii de Consilii Judeţene; 23. acordă derogări conform prevederilor art.93. 24. analizează, coordonează şi sprijină activitatea filialelor şi dispune măsurile ce se impun; 25. rezolvă problemele organizatorice curente; 26. stabileşte coordonatorii campaniilor electorale la nivel naţional; 27. aprobă data desfăşurării conferinţelor filialelor teritoriale; 28. validează sau invalidează votul la alegerile organismelor de conducere la nivel teritorial; 29. evaluează activitatea grupurilor parlamentare şi ale parlamentarilor europeni; 30. validează grila de criterii pentru selecţionarea candidaţilor pentru orice funcţie, a cărei aplicare este obligatorie pentru Consiliul Naţional; 31. desemnează candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi din administraţia publică centrală sau retrage sprijinul titularilor funcţiilor din Guvern şi din administraţia publică centrală; 32. aprobă Regulamentul de aplicare al Statutului, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Naţional, Codul Etic, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al filialei teritoriale, Regulamentul Organizare şi Funcţionare al Secretariatului General precum şi Regulamentele de Organizare şi Funcţionare ale organismelor de conducere şi ale structurilor constituite la nivel naţional, dacă Statutul PRR nu prevede altfel. 33. soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Birourile Executive Teritoriale ale organizaţiilor judeţene, de sector, sau a organizaţiei Municipiului Bucureşti. 34. aprobă BVC şi bilanţul contabil al partidului; 35. aprobă raportul Comisiei Centrale de Cenzori pentru exerciţiul financiar expirat; aprobă descărcarea de gestiune al exerciţiului financiar expirat;

Art. 57 Preşedintele Partidului Re:Start România este garantul înfăptuirii Programului politic, al respectării şi aplicării Statutului şi al păstrării identităţii, unităţii şi prestigiului partidului.

Art. 58 A. Preşedintele partidului exercită conducerea şi coordonează activitatea organismelor la nivel naţional, având următoarele atribuţii: 1. reprezintă partidul în relaţiile oficiale; 2. face declaraţii în numele partidului; 3. convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Executiv Central, precum şi orice alte organisme de conducere ale partidului la care ia parte; 4. conduce negocierile politice purtate în numele PRR; 5. sesizează Consiliul Naţional cu privire la luarea unor măsuri disciplinare; 6. propune BEx numirea şi revocarea Secretarului General, trezorierul partidului si secretarul pentru relaţii internaţionale; 7. numeşte şi revocă la propunerea Secretarului General al PRR secretarii generali adjuncţi; 8. propune BEx numirea şi revocarea secretarilor executivi regionali; 9. numeşte componenţa Comisiei Permanente pentru Statut şi Regulamente; 10. poate să-şi aleagă consilieri politici, ale căror funcţii şi atribuţii sunt onorifice; 11. poate invita la şedinţele Biroului Executiv Central orice persoană; 12. îşi poate delega unele competenţe potrivit Statutului; 13. stabileşte responsabilităţile pe domenii ale vicepreşedinţilor şi membrilor Biroului Executiv Central. 14. Validează cererile de înscriere în PRR sau de atribuire a calităţii de membru activ în cazurile deosebite prevăzute de statut. 15. În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele partidului emite decizii. B. În situaţia în care Preşedintele este în imposibilitatea de a-şi exercita din motive obiective şi temporare funcţia, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către un prim-vicepreşedinte desemnat de Preşedinte. În cazul vacantării funcţiei de Preşedinte, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către un prim-vicepreşedinte ales de către membrii Biroului Executiv Central.

Art. 59 În activitatea sa preşedintele este secondat de 4 prim-vicepreşedinţi, care sunt şi membri ai Biroului Executiv Central, şi până la 15 vicepreşedinţi membrii ai Biroului Executiv Central sau ai Consiliului Naţional. Atât prim-vicepreşedinţii, cât şi vicepreşedinţii îndeplinesc responsabilităţi pe domenii, stabilite de Preşedintele partidului.

Art. 60 1. Secretarul General este numit de către preşedinte pe o durată de 2 ani, mandatul său putând fi extins prin decizia preşedintelui partidului. 2. Secretarul General răspunde: de sistemul informaţional; baza de date a membrilor PRR prin Registrul Naţional de Evidenţă al Membrilor (RNEM); de aparatul de lucru; Departamentul Naţional de Resurse Umane al PRR (DNRU); asigură comunicarea dintre organismele de conducere la nivel central şi filialele teritoriale; asigură gestionarea surselor de finanţare şi gestiunea patrimoniului mobil şi imobil al partidului; este ordonatorul principal de credite. 3. Secretarul General coordonează activitatea executivă a organizaţiilor judeţene; coordonează activitatea de resurse umane şi gestiunea carierei politice în colaborare cu Departamentul Naţional al Resursei Umane (DNRU) şi Direcţia de Gestiune a Carierei Politice (DGCP).

Art. 61 1. Membrii DNRU, la nivel naţional se vor afla sub coordonarea Secretariatului General al PRR, iar la nivel judeţean, vor fi numiţi de preşedinţii de organizaţii judeţene şi se vor afla în coordonarea secretarilor filialelor teritoriale ale partidului. 2. DGCP va funcţiona în cadrul Departamentului de Resurse Umane.

Art. 62 1. În activitatea sa, Secretarul General este ajutat de secretari generali adjuncţi, secretari executivi regionali şi de secretarul pentru relaţiile internaţionale. 2. Numărul şi atribuţiile secretarilor generali adjuncţi şi ale secretarilor executivi regionali precum şi atribuţiile secretarului pentru relaţiile internaţionale, se stabilesc printr-un Regulament de Organizare şi Funcţionare al Secretariatului General, aprobat de către BEx.

Art. 63 1. Secretarul General participă la şedinţele Biroului Executiv Central; 2. Secretarul General ţine evidenţa, comunică şi urmăreşte îndeplinirea hotărârilor deciziilor Consiliului Naţional, Biroului Executiv Central şi ale Preşedintelui partidului;

Cap. VII - Alte structuri la nivel național

Art. 64

Prin Regulamente de Organizare şi Funcţionare se constituie la nivel naţional următoarele structuri: 1. Senatul partidului; 2. Curtea de Etică şi Arbitraj – CEA; 3. Comisia Centrală de Cenzori – CCC; 4. Tineretul Re:Start România– TRR şi organizaţii ale studenţilor; 5. Cluburile Studenţeşti Re:Start România; 6. Liga Aleşilor Locali – LAL; 7. Grupul Parlamentar; 8. Alte structuri la nivel naţional pe categorii sociale şi profesionale.

Art. 65

A. Curtea de Etică şi Arbitraj este instanţa supremă a partidului având atribuţii privind: 1. respectarea prevederilor Statutului şi a Codului Etic al PRR; 2. soluţionarea contestaţiilor privind sancţiunile disciplinare; 3. soluţionarea contestaţiilor privind învestirea candidaţilor, alegerile interne, alegerea delegaţilor la Conferinţe sau la Congres; 4. coordonarea activităţilor Consiliilor Teritoriale de Etică şi Arbitraj. B. Pot fi alese în Curtea de Etică şi Arbitraj, pe o durată de cel mult 4 ani, persoane care nu fac parte din nicio altă structură de conducere. C. Activitatea Curţii de Etică şi Arbitraj se desfăşoară pe baza Regulamentului aprobat de BEx al partidului, care trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie. D. Deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj, precum şi deciziile Consiliilor de Etică şi Arbitraj Teritoriale rămase definitive sunt obligatorii pentru toţi membrii PRR, precum şi pentru toate organismele de conducere ale partidului. Aceste decizii se pun în executare de către organismele de conducere alese ale PRR.

Art. 66

Comisia Centrală de Cenzori are atribuţii de verificare a gestiunii partidului şi lucrează pe baza unui Regulament aprobat de Biroul Executiv Central al partidului.

Art. 67

Biroul Permanent Naţional al TRR conduce şi coordonează activitatea specifică a structurilor de tineret constituite la nivelul filialelor teritoriale, pe baza unui Regulament aprobat Biroul Executiv Central al partidului.

Art. 68

Regulamentele de Organizare şi Funcţionare ale structurilor partidului se elaborează ca proiecte de către structurile respective şi se înaintează spre aprobare Biroului Executiv Central al partidului, prin intermediul Secretariatului General.

Art. 69

1. Grupul Parlamentar PRR este format din toţi deputaţii şi senatorii, membri ai partidului. 2. Rolul acestuia constă în promovarea programelor şi proiectelor politice ale partidului în Parlament. 3. Conducerea Grupului este asigurată, alternativ, de la o sesiune parlamentară la alta de liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi din Senat. 4. Grupul Parlamentar se organizează şi îşi desfăşoară activitatea, în baza unui Regulament aprobat de Biroul Executiv Central al partidului.
Membrii Partidului Re:Start România au următoarele obligaţii: 1. să cunoască şi să respecte prevederile Statutului, ale Codului Etic şi a Regulamentelor de aplicare a Statutului; 2. să cunoască Programul partidului, să promoveze şi să apere opţiunile politice ale partidului, exprimate prin Programul politic, Programul de guvernare, Rezoluţii, Declaraţii sau alte documente ale partidului; 3. să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere şi deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj şi ale Consiliilor Teritoriale de Etică şi Arbitraj; 4. să participe la activitatea organizaţiei din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi; 5. să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu demnitate, competenţă şi cinste; 6. să nu exprime public luări de poziţie contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale PRR; 7. să plătească toate tipurile de cotizaţii stabilite de organismele competente; 8. să nu participe la acţiuni sau manifestări contrare intereselor partidului; 9. să respecte celelalte îndatoriri prevăzute în Statut şi în regulamentele partidului; 10. să susţină candidaţii partidului desemnaţi de organismele competente pentru a ocupa o funcţie publică ce se dobândeşte prin alegere sau numire.

Cap. VIII - Procedura alegerilor în partid

 

Art. 70 Şedinţele organismelor de conducere ale partidului la nivel naţional şi al filialelor teritoriale, convocate cu respectarea termenelor minime de convocare, sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului membrilor ce le compun. Lipsa convocării sau nerespectarea termenelor minime pentru convocare poate fi acoperită statutar prin participarea a cel puţin 2/3 din numărul membrilor ce le compun.

Art. 71 1. Adunările Generale ale membrilor organizaţiilor, pe zona, comunale, orăşeneşti şi municipale sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului total al membrilor aflaţi în evidenţă la prima convocare, şi cu orice prezenţă la cea de a doua convocare. 2. La aceste Adunări Generale au drept de vot doar acei membri care au o vechime de cel puţin trei luni în partid şi cu cotizaţiile achitate la zi, inclusiv pe luna anterioară celei în care se desfăşoară Adunarea Generală de alegeri. 3. Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), la Adunările Generale de constituire a unor organizaţii teritoriale noi au drept de vot toţi membrii acelei organizaţii care participă la Adunarea Generală. 4. Data limită pentru comunicarea numărului de membri se stabileşte de Biroul Executiv Teritorial.

Art. 72 1. Candidaturile se depun până cel mai târziu cu 48 de ore înainte de ora de convocare a Adunării Generale, Conferinţei Teritoriale sau Congresului, la secretariatul organismului aferent, sub semnătură de primire.

Art. 73 1. În cadrul organismelor de conducere ale partidului votul se exprimă deschis sau secret, în conformitate cu prevederile Statutului şi ale Legii partidelor politice. 2. Votul deschis poate fi vot nominal sau prin ridicare de mână. 3. În cadrul organismelor de conducere, în caz de egalitate de vot, votul preşedintelui acelui organism este decisiv.

Art. 74 1. În cazul alegerii membrilor tuturor organismelor de conducere, a delegaţilor la forurile superioare sau când se iau hotărâri cu privire la persoane, votul este obligatoriu secret. 2. În cazul votului pentru membrii Biroului Executiv Central, condiţia pentru ca un buletin de vot să fie valid, este că pe acel buletin de vot să fie votate între 1 şi 33 de persoane. 3. În ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute, primii 16 aleşi devin vicepreşedinţi ai PRR.

Art. 75 Hotărârile în cadrul organismelor de conducere se adoptă în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii organismului respectiv, cu majoritatea simplă a numărului voturilor celor prezenţi la şedinţă, cu excepţia cazurilor în care Statutul prevede altfel.

Art. 76 Membrii organismelor de conducere ale Partidului Re:Start România, la toate nivelurile, se aleg pentru o perioadă de 4 ani.

Art. 77 1. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere de la nivel de zonă se validează de către Birourile Executive Locale. 2. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere la nivel local se validează de către Birourile Executive Teritoriale, cu excepţia organizaţiilor de la nivelul de zonă. 3. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere ale filialelor teritoriale se validează de către Biroul Executiv Central. 4. În cazul în care rezultatul alegerilor prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) nu este validat se procedează la noi alegeri. 5. Preluarea conducerii organizaţiilor locale sau a filialelor teritoriale de către organismele nou alese, se face după termenul statutar şi regulamentar prevăzut pentru depunerea contestaţiilor şi validarea alegerilor de către organismele ierarhic superioare abilitate a lua această decizie.

Art. 78 1. Pentru locurile devenite vacante în organismele de conducere, sunt cooptaţi membri supleanţi, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, în maxim 30 de zile de la vacantarea unui loc, în condiţiile prevăzute de prezentul Statut şi a Regulamentului de aplicare a Statutului. 2. Numărul membrilor supleanţi din organismele de conducere la nivel local, teritorial şi naţional va fi de o treime din numărul membrilor respectivului organism de conducere. 3. În cazul în care numărul locurilor vacante, indiferent de ocuparea ulterioară prin cooptare, depăşeşte jumătate din totalul celor aleşi iniţial în organismul de conducere, se vor organiza noi Adunări Generale sau Conferinţe Teritoriale pentru alegerea Biroului Executiv Local sau a Biroului Executiv Teritorial, cu excepţia funcţiei de preşedinte, dacă acesta nu a demisionat sau a fost revocat. 4. În cazul în care funcţia de preşedinte al filialei teritoriale este vacantă se organizează alegeri pentru funcţia de preşedinte în termen de 6 luni, cu excepţia unei perioade de 6 luni anterioară datei alegerilor europene, parlamentare, prezidenţiale sau a alegerilor locale. În această situaţie funcţia de preşedinte va fi îndeplinită până la alegeri de către un vicepreşedinte, propus şi aprobat de Biroul Executiv Central. 5. În cazul în care funcţia de preşedinte al organizaţiei locale este vacantă, interimatul va fi asigurat de vicepreşedintele cu cel mai mare număr de voturi. În termen de 6 luni se organizează alegeri pentru funcţia de Preşedinte. 6. În situaţiile prevăzute la alin. (3), până la alegeri, conducerea organizaţiei sau a filialei va fi asigurată de un Birou Executiv Teritorial Interimar, numit în termen de 15 zile de la vacantarea funcţiilor, din: a. Biroul Executiv Central pentru Birourile Executive Teritoriale; b. Biroul Executiv Teritorial pentru Birourile Executive Locale. 7. Birourile Executive Interimare de la toate nivelele, sunt compuse din acelaşi număr de membri şi vor organiza alegeri pentru o nouă conducere în termen de cel mult 6 luni de la data ultimelor alegeri. 8. Birourile Executive Interimare nu pot fi reinvestite. 9. În cazul în care preşedintele ales nu a demisionat sau a fost revocat, acesta va exercita funcţia de preşedinte al Biroului Executiv Teritorial Interimar. 10. Din Biroul Executiv Teritorial Interimar vor face parte şi membrii organismului de conducere aleşi iniţial care nu au demisionat. 11. În situaţii de urgenţă sau în situaţia în care din motive obiective nu se pot organiza alegeri, se poate prelungi perioada de interimat cu 3 luni.Dacă nu se prelungeşte perioada de interimat, sau dacă nu se organizează alegeri pentru desemnarea unei conduceri permanente în perioada de interimat, organizaţia respectivă va fi dizolvata de către Biroul Executiv Central.

Cap. IX - Patrimoniul și fondurile Partidului RE:START ROMÂNIA

Art. 79

Partidului Re:Start România poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităţilor sale specifice.

Art. 80

Sursele de finanţare ale Partidului Re:Start România, conform prevederilor Legii finanţării partidelor politice, provin din: 1. cotizaţiile membrilor partidului; 2. donaţii, legate şi alte liberalităţi; 3. venituri provenite din activităţi proprii şi dobânzi; 4. subvenţii de la bugetul de stat; 5. împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice; 6. alte forme de finanţare, în conformitate cu prevederile legale

Art. 81

1. Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în România şi se gestionează prin contabilitate proprie, conform reglementărilor contabile aplicabile. 2. Cuantumul cotizaţiei, repartizarea şi utilizarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Biroului Executiv Central.

Art. 82

1. Membrii partidului plătesc o cotizaţie lunară al cărei cuantum este stabilit de către Biroul Executiv Teritorial. 2. Biroul Executiv Central stabileşte o cotizaţie lunară pentru persoanele alese sau numite în funcţiile de conducere în structurile partidului său în funcţiile politice din administraţia publică centrală, precum şi pentru parlamentari şi parlamentarii europeni. 3. Biroul Executiv Central stabileşte o contribuţie financiară lunară pentru filiale. 4. Biroul Executiv Teritorial stabileşte o cotizaţie lunară pentru membrii filialei, structurile de conducere la nivelul filialei, precum şi pentru persoanele alese sau numite în funcţii de conducere în administraţia publică locală.

Art. 83

Membrii Partidului Re:Start România care îndeplinesc funcţii de conducere alese în partid nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor.

Art. 84

1. Partidului Re:Start România, cât şi organizaţiile teritoriale ale acestuia, inclusiv cele constituite la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, au obligaţia de a-şi organiza contabilitatea proprie, conform reglementarilor contabile aplicabile, în vigoare. 2. Organizaţiile judeţene/de sector ale Municipiului Bucureşti răspund în mod exclusiv şi direct faţă de terţii cu care se angajează în relaţii contractuale, indiferent de natura acestora, de actele juridice încheiate, de cheltuielile realizate/angajate şi activitatea financiar-contabilă proprie.
Membrii Partidului Re:Start România au următoarele obligaţii: 1. să cunoască şi să respecte prevederile Statutului, ale Codului Etic şi a Regulamentelor de aplicare a Statutului; 2. să cunoască Programul partidului, să promoveze şi să apere opţiunile politice ale partidului, exprimate prin Programul politic, Programul de guvernare, Rezoluţii, Declaraţii sau alte documente ale partidului; 3. să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere şi deciziile Curţii de Etică şi Arbitraj şi ale Consiliilor Teritoriale de Etică şi Arbitraj; 4. să participe la activitatea organizaţiei din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi; 5. să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu demnitate, competenţă şi cinste; 6. să nu exprime public luări de poziţie contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale PRR; 7. să plătească toate tipurile de cotizaţii stabilite de organismele competente; 8. să nu participe la acţiuni sau manifestări contrare intereselor partidului; 9. să respecte celelalte îndatoriri prevăzute în Statut şi în regulamentele partidului; 10. să susţină candidaţii partidului desemnaţi de organismele competente pentru a ocupa o funcţie publică ce se dobândeşte prin alegere sau numire.

Cap. X - Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 85

Reorganizarea partidului Re:Start România poate consta în fuziune, prin absorbţie sau contopire, ori în divizare, totală sau parţială. Divizarea totală constă în împărţirea întregului patrimoniu al unui partid politic care îşi încetează existenţa către două sau mai multe partide existente sau care iau naştere astfel. Divizarea parţială constă în desprinderea unei părţi din patrimoniul unui partid politic, care îşi păstrează personalitatea juridică, şi transmiterea acestei părţi către unul sau mai multe partide care există sau care se înfiinţează în acest fel.

Art. 86

1. Fuziunea se poate realiza cu două sau mai multe partide legal constituite prin aprobarea Protocolului de fuziune de către Adunarea generală a partidului. 2. În protocolul de fuziune se vor menţiona, în mod expres, modalităţile de transfer al sumelor, bunurilor şi contractelor deţinute de partidele care fuzionează, precum şi procedura de garantare a continuităţii vechimii în partid a membrilor partidelor politice care fuzionează, precum şi caracterul fuziunii, prin absorbţie sau prin contopire. 3. În situaţia fuziunii prin absorbţie, în Protocolul de fuziune se va menţiona şi care dintre partidele politice îşi păstrează personalitatea juridică, subrogându-se în drepturile şi obligaţiile partidelor absorbite care îşi încetează activitatea, inclusiv prin cumularea subvenţiilor acestora. Se va mai preciza care partid îşi păstrează personalitatea juridică, având drept consecinţă păstrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent şi electoral, precum şi a programului politic.

Art. 87

Partidului Re:Start România îşi încetează activitatea prin: 1. autodizolvare, hotărâtă de Adunarea Generala, cu votul a peste două treimi din numărul delegaţilor; 2. dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească şi prin hotărârea Curţii Constituţionale; 3. constatarea încetării existenţei sale prin inactivitate, de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare din Legea partidelor politice.

Art. 88

1. Adunarea generala intrunita in Congresul Extraordinar care aprobă prezentul statut poate convoca un singur Congres Ordinar în termen de minim 12 ore de la hotărârea de convocare. 2. Congresul Ordinar astfel convocat se va desfăşura cu aceeaşi delegaţi stabiliţi pentru Congresul Extraordinar care face convocarea. 3. Ordinea de zi a Congresului Ordinar convocat în condiţiile alin. 1 va fi stabilită prin hotărârea de convocarea a Congresului Extraordinar. 4. Candidaturile pentru funcţia de Preşedinte al PRR precum şi pentru membrii Biroului Executiv Central se vor depune la Secretariatul General PRR cu minim 3 ore înaintea deschiderii lucrărilor Congresului Ordinar convocat în condiţiile alin. (1)

Art. 89

1. Activitatea în cadrul PRR se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii Partidelor Politice, a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, a prezentului Statut şi a Regulamentelor de aplicare al acestuia şi a Codului de Etică. 2. Prevederile prezentului Statut se aplică de la data adoptării de către Adunarea generala intrunita in Congresul Extraordinar al PRR.